Volumul de fata reuneste doua moduri de a participa la universul de sensuri pe care il presupune comunicarea specializata actuala. Aceste doua moduri nu sunt, cum s-ar putea crede, iremediabil separate, ci se sprijina unul pe celalalt, pana la conditionare. Justitia, prin chiar utilizarea limbii, misca azi o societate inca inerta, obisnuita cu un anume mod de a face lucrurile incompatibil cu valoarea culturala pe care o afirma, uneori cu legea insasi. Astfel, in mod explicit, a face justitie inseamna a face cultura. Va exista acea cultura pe care ne straduim sa o cream abia atunci cand reflexul dreptatii va functiona implicit, in fiecare act al medicului, al profesorului, al magistratului, al politicianului etc. Abia atunci vom capata si sens cultural. - Autoarea