Armele razboiului nevazut

De (autor): Ignatie Briancianinov

0
(0 review-uri)
Armele razboiului nevazut - Ignatie Briancianinov
Rasfoieste

Armele razboiului nevazut

De (autor): Ignatie Briancianinov

0
(0 review-uri)
Daca in vremurile noastre - vremuri de saracie, de foamete si de intunecare duhovniceasca – mai sunt monahi ce au cat de cat dreapta socotinta duhovniceasca adevarata, ei sunt aceia, foarte putini la numar, care, fiind luminati cu rugaciunea mintii, si‑au cunoscut amanuntit patimile, au cunoscut amanuntit lucrarile duhurilor viclene si, in fine, lucrarea Dumnezeiescului Duh, care incepe prin revarsarea in sufletul omenesc a sfintitei paci celei in Hristos – iar cine nu si‑a vazut, in lumina rugaciunii mintii, patimile sale, cine n‑a cunoscut lucrarile duhurilor necurate si n‑a gustat din pacea lui Hristos, care aduna laolalta mintea, sufletul si trupul, acela nici nu are idee despre dreapta socotinta duhovniceasca, chiar daca, amagit de slava desarta, i se pare ca o are...

Vrei sa simti usurare de patimile care te lupta? Vrei sa afli umilinta in chilia ta, umilinta fara de care gandul, rapit de vantul salbatic ca o corabie fara ancora, goneste pe valurile inchipuirii si este aruncat in adancul trandavirii? Vrei sa vezi lumina din Lumina? Vrei sa gusti dragoste care iese din Dragoste si duce la Dragostea vesnica? Ia gandul tau si arunca‑l la picioarele fratilor si surorilor, fara sa faci deosebire intre rai si buni; spune‑i gandului tau si repeta‑i cat mai des, ca din gand sa se nasca si simtamantul: „Acestia sunt niste ingeri ai lui Dumnezeu, numai eu ma aseman diavolului prin pacat si intunecare”.

Traducere din limba rusa de Adrian Tanasescu-Vlas

Fragment din cartea "Armele razboiului nevazut" de Ignatie Briancianinov:

"Catre un monah care indura neeazuri in chinovie si, erezand ca acestea il impiediea sa sporeasea, dorea insingurare adanca
Mangaierea in necazuri se revarsa in suflet de la crucea lui Hristos
 
Oriunde as fi, in insingurare sau in societatea omeneasca, lumina si mangaiere se revarsa in sufletul meu de la crucea lui Hristos.
Pacatul, care stapaneste toata fiinta mea, nu inceteaza sa-mi spuna: coboara-te de pe cruce.
Vai! Ma cobor de pe ea, crezand ca pot afla dreptatea in afara crucii, si cad intr-o nenorocire a sufletului: valurile tulburarii ma inghit. Coboran-du-ma de pe cruce, ma trezesc lipsit de Hristos.
Ce este de facut? Ma rog lui Hristos sa ma ridice iarasi pe cruce. Rugandu-ma, ma straduiesc si eu sa ma rastignesc, ca unul ce am invatat din experienta ca cel ce nu este rastignit nu e al lui Hristos. Pe cruce ne ridica credinta; ne coboara de pe ea ratiunea cea cu nume mincinos, plina de necredinta.
Cum fac eu insumi, asa ii sfatuiesc si pe fratii mei sai faca.
Ce ar mai fi de adaugat? Voi adauga: fericit barbatul care rabda ispita (Iac. 1, 12); fiind el insusi ispitit, poate si celor ce sunt ispititi sa le ajute (v. Evr. 2, 18). Doresc ca aceste cuvinte ale Sfintei Scripturi sa se implineasca asupra dumneavoastra - si mangaiati-va! Nu va imputinati cu sufletul din pricina faptului ca ati fost biruit in razboi: lucrul acesta aduce experienta duhovniceasca si smerenie. Sa aveti pace! Va mai spun si urmatoarele: calea de obste a nevoitorilor este ca, rabdand in mijlocul oamenilor, sa-si vindece neputinta simturilor, sa vada Purtarea de grija dumnezeiasca si asa sa intre in rugaciunea mintii. Unii, dintr-o iconomie dumnezeiasca aparte, au intrat altfel; noi trebuie sa mergem pe calea de obste. Cititi cu privire la aceasta epistola Sfantului Isaac Sirul catre Cuviosul Simeon Facatorul de minuni."
Citeste mai mult

15.00Lei

15.00Lei

Primesti 15 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

Indisponibil

Descrierea produsului

Daca in vremurile noastre - vremuri de saracie, de foamete si de intunecare duhovniceasca – mai sunt monahi ce au cat de cat dreapta socotinta duhovniceasca adevarata, ei sunt aceia, foarte putini la numar, care, fiind luminati cu rugaciunea mintii, si‑au cunoscut amanuntit patimile, au cunoscut amanuntit lucrarile duhurilor viclene si, in fine, lucrarea Dumnezeiescului Duh, care incepe prin revarsarea in sufletul omenesc a sfintitei paci celei in Hristos – iar cine nu si‑a vazut, in lumina rugaciunii mintii, patimile sale, cine n‑a cunoscut lucrarile duhurilor necurate si n‑a gustat din pacea lui Hristos, care aduna laolalta mintea, sufletul si trupul, acela nici nu are idee despre dreapta socotinta duhovniceasca, chiar daca, amagit de slava desarta, i se pare ca o are...

Vrei sa simti usurare de patimile care te lupta? Vrei sa afli umilinta in chilia ta, umilinta fara de care gandul, rapit de vantul salbatic ca o corabie fara ancora, goneste pe valurile inchipuirii si este aruncat in adancul trandavirii? Vrei sa vezi lumina din Lumina? Vrei sa gusti dragoste care iese din Dragoste si duce la Dragostea vesnica? Ia gandul tau si arunca‑l la picioarele fratilor si surorilor, fara sa faci deosebire intre rai si buni; spune‑i gandului tau si repeta‑i cat mai des, ca din gand sa se nasca si simtamantul: „Acestia sunt niste ingeri ai lui Dumnezeu, numai eu ma aseman diavolului prin pacat si intunecare”.

Traducere din limba rusa de Adrian Tanasescu-Vlas

Fragment din cartea "Armele razboiului nevazut" de Ignatie Briancianinov:

"Catre un monah care indura neeazuri in chinovie si, erezand ca acestea il impiediea sa sporeasea, dorea insingurare adanca
Mangaierea in necazuri se revarsa in suflet de la crucea lui Hristos
 
Oriunde as fi, in insingurare sau in societatea omeneasca, lumina si mangaiere se revarsa in sufletul meu de la crucea lui Hristos.
Pacatul, care stapaneste toata fiinta mea, nu inceteaza sa-mi spuna: coboara-te de pe cruce.
Vai! Ma cobor de pe ea, crezand ca pot afla dreptatea in afara crucii, si cad intr-o nenorocire a sufletului: valurile tulburarii ma inghit. Coboran-du-ma de pe cruce, ma trezesc lipsit de Hristos.
Ce este de facut? Ma rog lui Hristos sa ma ridice iarasi pe cruce. Rugandu-ma, ma straduiesc si eu sa ma rastignesc, ca unul ce am invatat din experienta ca cel ce nu este rastignit nu e al lui Hristos. Pe cruce ne ridica credinta; ne coboara de pe ea ratiunea cea cu nume mincinos, plina de necredinta.
Cum fac eu insumi, asa ii sfatuiesc si pe fratii mei sai faca.
Ce ar mai fi de adaugat? Voi adauga: fericit barbatul care rabda ispita (Iac. 1, 12); fiind el insusi ispitit, poate si celor ce sunt ispititi sa le ajute (v. Evr. 2, 18). Doresc ca aceste cuvinte ale Sfintei Scripturi sa se implineasca asupra dumneavoastra - si mangaiati-va! Nu va imputinati cu sufletul din pricina faptului ca ati fost biruit in razboi: lucrul acesta aduce experienta duhovniceasca si smerenie. Sa aveti pace! Va mai spun si urmatoarele: calea de obste a nevoitorilor este ca, rabdand in mijlocul oamenilor, sa-si vindece neputinta simturilor, sa vada Purtarea de grija dumnezeiasca si asa sa intre in rugaciunea mintii. Unii, dintr-o iconomie dumnezeiasca aparte, au intrat altfel; noi trebuie sa mergem pe calea de obste. Cititi cu privire la aceasta epistola Sfantului Isaac Sirul catre Cuviosul Simeon Facatorul de minuni."
Citeste mai mult

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one