O veritabila istorie a hermeneuticii si semioticii, volumul lui Eco sintetizeaza numeroasele filosofii ale semnului si interpretarii, uneori alternative, alteori complementare, ce s-au succedat din Antichitatea clasica si pina astazi. El merge de la cercetarea ampla a doua reprezentari ale cunoasterii exemplificate de modelele arborelui si labirintului la cele doua studii despre evolutia metaforei; de la studiile despre tehnicile de falsificare medievale la istoria unei ars combinatoria; de la cautarea seculara a limbii perfecte la semiotica implicita din Logodnicii lui Manzoni. Finalul e constituit dintr-o serie de studii despre Kant, Peirce, Croce, teoriile semantice ale lui Breal si o confruntare polemica cu „gindirea slaba”.