Familia lui Kissen a fost ucisa de fanaticii unui zeu al focului. Acum, Kissen este deicid, adica o persoana care isi castiga existenta ucigand zei. Asta pana cand intalneste unul pe care nu‑l poate omori: Skedi, un zeu al minciunilor albe, a carui viata este legata misterios de cea a unui tanar nobil, amandoi fiind urmariti de ucigasi necunoscuti. Impreuna cu un cavaler, ei trebuie sa ajunga la ruinele orasului Blenraden, acolo unde salasluiesc ultimii zei salbatici, pentru a le cere acestora o favoare. Haituiti de demoni printr‑un tinut in care razboiul civil este in plina expansiune, cu totii inteleg ca ceva e putred in miezul lumii lor si ca doar ei o mai pot salva.
Uite o poveste la care sa te opresti. Hannah Kaner construieste cu migala un univers fantasy medieval in traditia unor autori precum
Robin Hobb sau
George R.R. Martin. - Marian Coman, redactor-sef
Armada
Fragment din cartea "Asasina de zei" de Hannah Kaner:
"Inara o vazu cazand. Ajunsesera departe in oras, ramanand pe drumurile drepte din lungul falezei. Elo nu cunostea orasul la fel de bine ca veiga si merse pe drumul cel mai rapid. Acum nu mai avea nicio retinere in a-i rani pe cavalerii care incercau sa-i opreasca. Majoritatea celor pe care ii vazura erau atat de nedumeriti de luminile de pe cer, incat nu-i bagara in seama. Si pelerinii se adunasera pe coasta sub soarele diminetii si priveau cu teama spre altarele zeilor salbatici.
- Uite! spuse unul dintre ei, aratand cu degetul.
Inara se intoarse. Vazu lumina stralucitoare rotindu-se in jos pe langa peretele falezei, ingreunata de o silueta mica in mijlocul flacarilor.
- Kissen, sopti ea.
Lumina lovi marea si se stinse.
- Trebuie sa ne-ntoarcem. Fata se agata de Elo. Trebuie sa mergem s-o gasim, il implora ea.
Lacrimile ii suira in ochi. Mai intai mama ei, acum Kissen. Barbatul respira greu, iar chipul ii era ca fata unei stanci. Se uita la faleza, sfasiat pe dinauntru, apoi la Inara.
- Nimeni n-ar fi putut supravietui acelei caderi, rosti Skedi, tinandu-se strans de umarul fetei. Nu in bratele unei zeite a focului. Nici chiar Kissen.
Elo incuviinta din cap. Camasa i se deschise in jurul arsurii teribile a lui Hseth. Inara o vazuse, vazuse culorile ofrandei lui in timp ce zeita incercase sa-i ia inima. Uriasa putere a iubirii lui pentru Arren, stralucind din el in mana lui Hseth, safir si argintiu de frangerea inimii. Sfaramata, explodand. Amintirea culorilor era mai rea decat cicatricea ranii.
- Ea ne-a cerut asta, spuse cavalerul cu voce ragusita.
Culorile lui se involburau acum, safirul patat de teama aurie si durere rosu-maronie. Durerea crestea.
- Ca sa ne salveze pe noi, Ina. Ea a stiut ce face.
A stiut, spusese el. Ea disparuse. Kissen disparuse.
- Ramai puternica, zise el, tragand-o inainte.
Vocea ii era ferma, dar nu si culorile, care se spulberau si se prabuseau, rotindu-se salbatice de pierdere. Totusi, el se misca. Fata descoperi ca nu se putea opune. Mai intai un pas, apoi altul. Fugiti - Kissen le ceruse sa fuga."
