Regimul juridic al contractelor in curs la momentul deschiderii unei proceduri de insolventa prezinta originalitatea si atractivitatea de a asocia dreptul procedurilor colective al intreprinderilor in dificultate cu dreptul clasic al obligatiilor si contractelor, in scopul de a asigura salvarea debitorilor care au viabilitatea economica necesara. Din aceasta simbioza se naste un regim juridic specific, care combina reguli speciale (obligarea partenerului contractual al debitorului sa continue contractul, desi exista restante anterioare deschiderii procedurii, ineficacitatea unor clauze contractuale, denuntarea contractelor de catre debitorul supus procedurii, blocarea curgerii penalitatilor in scopul maximizarii activului) cu reguli care renasc dreptul comun, cele prin care legiuitorul reaminteste ca partile initiale sunt obligate sa respecte contractul continuat, sub sanctiunea rezolutiunii sau rezilierii. Pentru a asigura coerenta acestui complex cadru legislativ, textele legale introduc repere de ordin economic si obliga practicienii dreptului sa interpreteze si sa aplice, in contextul procedurii de insolventa, notiuni si institutii amplu analizate in prezenta lucrare: "viabilitate”, "maximizare”, "utilitate”, "asumare”, "reorganizare”, "denuntare”, "profit”, "despagubire” etc. Contractul dobandeste valentele unui instrument juridic integrat intr-un mediu economic care ii forteaza mecanismele traditionale.
Prezentul demers de cercetare isi propune, pe parcursul a 11 capitole, aprofundarea a trei directii principale: analiza aspectelor teoretice ale domeniului, prezentarea jurisprudentei relevante din dreptul intern, iar, intr-o a treia directie, conectata permanent, prin referiri si comparatii, la primele doua, prezentarea doctrinei si a elementelor de jurisprudenta relevante din dreptul francez, dreptul britanic si legislatia federala americana. Dupa clarificarea notiunii de "contracte in derulare” si prezentarea regimului juridic de ordin general al acestora, lucrarea particularizeaza situatia concreta si consecintele deschiderii procedurii de insolventa asupra contractelor speciale frecvent regasite in practica judiciara, o atentie deosebita fiind acordata antecontractelor de vanzare-cumparare incheiate de catre debitor in calitate de promitent-vanzator. Iar subsecvent denuntarii contractelor, este amplu analizata repararea prejudiciului produs partenerilor contractuali ai debitorului, in conditiile raspunderii contractuale, cu prezentarea unor numeroase situatii practice concrete.
Nu in ultimul rand, lucrarea analizeaza posibilitatea deturnarii procedurii de insolventa de la scopul ei legal, prin crearea artificiala a unor dificultati financiare, in scopul de a obtine posibilitatea de denuntare a unor contracte. Aceasta noua perspectiva prezinta un real interes practic si obliga la identificarea unor repere necesare individualizarii situatiilor de utilizare abuziva a procedurii, urmata in mod natural de evidentierea unor posibile remedii.
Lucrarea prezentata se doreste un instrument de lucru util deopotriva pentru practicieni si teoreticieni, precum si o sincera invitatie la dezbatere si analiza intr-un domeniu al dreptului pe cat de provocator, pe atat de putin aprofundat in doctrina si practica judiciara interna.
