Infracțiunea de abuz în serviciu Vol.2

Lucrarea reprezintă, în primul rând, un studiu aprofundat cu un pronunțat caracter teoretic care dezvăluie atât vulnerabilitățile textelor de incriminare a abuzului în serviciu, cât și modalitățile în care pot fi interpretate într-o manieră predictibilă. În al doilea rând, se prezintă ca un instrument practic util profesioniștilor dreptului, ce folosește un material documentar format din peste 500 de hotărâri judecătorești pronunțate de instanțele naționale și din alte state.

 

Volumul II al lucrării analizează caracterul subsidiar al infracțiunii, relația cu alte forme de răspundere juridică, particularitățile infracțiunii în domeniul judiciar, respectiv raportul cu alte infracțiuni.

 

Studiul acestui volum permite juristului soluționarea conflictelor dintre textele de incriminare a abuzului în serviciu și alte norme de incriminare din Codul penal și alte legi speciale. Este structurat în trei părți componente: I. Despre subsidiaritate și relația cu alte forme de răspundere juridică; II. Particularități ale infracțiunii în domeniul judiciar; III. Abuzul în serviciu în raportul cu alte infracțiuni.

 

În prima parte atenția este concentrată pe diferențierea de alte noțiuni/principii (principiul subsidiarității sau al minimei intervenții, principiul specialității, calificări alternative). Problematica abordată include chestiunea esențială dacă acest caracter soluționează sau nu și raportul cu alte forme de răspundere (cum este cea contravențională). Al doilea titlu al acestei părți cercetează dialogul cu dreptul administrativ și alte forme de răspundere juridică.

 

A doua parte analizează specificul infracțiunii în domeniul judiciar (particularitatea a fost dată de activitățile judiciare specifice, iar nu de orice atribuție administrativă). Cercetarea a avut ca obiectiv și stabilirea criteriilor de diferențiere față de răspunderea disciplinară a magistraților pentru exercitarea funcției cu rea-credință.

 

Obiectivul principal al ultimei părți, care este și cea mai întinsă, a fost reprezentat de stabilirea ipotezelor de relaționare dintre conceptele juridice analizate și modul de soluționare a raporturilor de „conflict”, prin concurs real, concurs ideal sau excludere a unei norme.

 

Lucrarea abordează toate semnificațiile subsidiarității și propune un concept adecvat sistemului de drept român. Expune modalitatea în care criteriul specialității (lex specialis derogat legi generali) se corelează cu principiul ne bis in idem. Aspectele analizate privesc, printre altele, dacă în sfera noțiunii de „act” în sensul legii penale se regăsește și actul administrativ și în ce limite, raportul cu legalitatea și oportunitatea actelor administrative, raportul cu dreptul de opțiune politică, delimitarea față de domeniul contenciosului administrativ, modul de relaționare a infracțiunii cu răspunderea disciplinară a funcționarilor publici, respectiv raportul cu dreptul contravențional.

 

Responsabilitatea organului judiciar în realizarea actului de justiție este analizată ca revers al independenței și al libertății de apreciere. De asemenea, lucrarea abordează raportul dintre hotărârile instanței penale în materia abuzului în serviciu și hotărârile instanței disciplinare, ridicând problema autorității de lucru judecat.

 

Un ultim punct forte al lucrării constă în aceea că realizează un studiu aprofundat al relațiilor cu numeroase alte infracțiuni (spre exemplu, cu infracțiunile de corupție, delapidarea, uciderea din culpă, gestiunea frauduloasă, falsul intelectual), iar fiecare subiect tratat este analizat distinct, folosind un amplu material jurisprudențial.

 

Lucrarea se adresează:

• profesioniștilor dreptului, atât teoreticienilor, cât și practicienilor (magistrați, avocați, organe de cercetare penală, executori judecătorești etc.);

• studenților din anii III și IV care doresc o aprofundare a înțelegerii acestei infracțiuni, precum și a numeroase alte infracțiuni din legislația în vigoare;

• candidaților care se pregătesc pentru admiterea în profesiile juridice;

• auditorilor de justiție;

• stagiarilor profesiilor juridice care pregătesc examenele de definitivat sau de capacitate.