Când vezi Sfânta Scriptură, vezi un munte, e muntele din Isaia 2, e Sionul Binecuvântării întru Legea Domnului, de aceea nu voi încerca să surprind toate structurile poetice desfășurate aici de cinstitul autor, ci doar să-i dau ceea ce este drept, ori de drept, domnia sa fiind avocat ca profesie, și eu receptând această lucrare ca pe o deplin credibilă pledoarie pentru dovedirea veșniciei Cuvântului și a înveșnicirii încuvântatului. - Pr.
Ioan Chirilă
Departe de a fi o simplă versificare și transpunere facilă a textelor, sonetele sunt o realizare elaborată, șlefuite cu migală, limbaj elevat și inspirație, cu un conținut de sinteză a mesajelor biblice. Autorul realizează cu artă, în mod original, o adevărată exegeză scripturistică adusă la nivelul și așteptările contemporane. Fără a fi teolog în sensul propriu al cuvântului, autorul își desfășoară o vocație veritabilă de a descoperi și a desluși filoanele cele mai semnificative din Cartea Cuvântului lui Dumnezeu. - Pr. Dorel Octavian Rusu
Noul Testament în cel vechi se ascunde.
Doamne, miroase greu! De patru zile
L-am îngropat pe Lazăr. E-n mormânt.
De-ai fi venit la timp, nu l-ar fi frânt
Moartea cea grea, stingând a lui feștile.
Chiar ucenicii spun că inutil e
A încerca-nvierea. Nici un sfânt,
Din câți au străbătut acest pământ,
N-ar reuși. Cu orice ustensile.
Iisus a plâns cutremurat în Sine,
Dar a strigat: Lazăre, vino-afară!
Apoi tăcere grea. Oameni-ciorchine.
O stafie începe să răsară:
E înviatu-n fâșii cu rășine,
Pășind încet. Ca pentru-ntâia oară. - Pașcu Balaci