Percepția tactilo-chinestezică a spațiului arhitectural

Tactilul si chinestezicul reprezinta apropierea fata de obiectul de arhitectura. Prin intermediul lor si al simtului vizual cunoastem lumea, ne raportam la mediul construit si interactionam cu acesta. Perceptia spatiului arhitectural este un proces complex care se realizeaza pe baza explorarii de diverse naturi, a constientizarii pozitiei corpului, dar si a actiunii de a atinge ce presupune o insumare de senzatii tactile, termice, de atractie sau respingere fata de suprafetele care ne inconjoara.

Propunem un alt mod de a „vedea” arhitectura, ce se naste ca urmare a interactiunii dintre „coaja” obiectului construit si „pielea” individului, pe baza expresivitatii materialelor si texturilor ce definesc spatiul.