In anul 1854, atras de mirajul Orientului, un tanar doctor din Statele Unite porneste spre teatrele de lupta ale Razboiului Crimeii, dornic sa fie martorul marilor fapte ale timpului sau. In calatoria de la Viena la Constantinopol face oprirea obligatorie la Bucuresti, unde misteriosul Stephen Lakeman, alias Mazar pasa, ii gaseste un post de chirurg in armata otomana. Patru ani mai tarziu, intors acasa, va publica prima carte despre romani scrisa de un american – o marturie pretioasa a momentului istoric in care „latinii de la Dunarea de Jos“ patrund in constiinta Occidentului.

James Oscar Noyes este un om de solida cultura clasica si cu vaste cunostinte istorice, prin care filtreaza si experientele directe, si amanuntele pe care le afla din scrierile calatorilor care l-au precedat. Descrierea moravurilor, a traditiilor si a privelistilor din Valahia, descrierea marii tabere franco-britanico-otomane de la Varna, a calatoriei pe Marea Neagra spre capitala imperiului si a splendorii si sordidului Constantinopolului isi pot gasi oricand locul intr-o antologie a reportajului de calatorie romantic.
Prin amploarea documentarii si prin diversitatea surselor, prin valoarea observatiilor directe – din mijlocul evenimentelor si al locurilor unde se scrie istoria epocii –, prin descrierea spatiului valah in contextul geografic, politic si cultural mai larg din care acesta face parte, se poate spune ca volumul de fata este o sinteza asupra spatiului romanesc din perspectiva occidentala – si o imagine a epocii in care Romania incepe sa existe pe harta lumii.

La ora 10 eram cu totii pregatiti s-o luam spre Bucuresti, capitala Valahiei, la distanta de cinci poste sau patruzeci de mile de Giurgevo. Hangiul, care se targuise pentru transportul nostru, ne-a condus pana la un vehicul greoi si hodorogit, la care erau inhamati – sau mai degraba legati cu niste franghii lungi – zece caluti bulgaresti. Un capitan francez si unul austriac, un colonel francez care tocmai sosise de la Varna, contele, Aristias si cu mine am luat loc in trasura subreda, care trebuie sa fi fost importata de la Viena in urma cu un sfert de secol. Ni s-a spus ca este infinit mai buna decat mijloacele de transport valahe facute prin partea locului, insa eu ma indoiam ca vom putea ajunge la Bucuresti intr-un astfel de vehicul. Trei valahi pletosi, de culoarea indienilor Choctaw, cu palarii pleostite si cu sube de oaie pe umeri, au incalecat pe trei dintre cai, au racnit cat ii tinea vocea, si am pornit la drum pe strazile largi din Giurgevo.
Războiul Crimeii trebuia să asigure stabilitatea Europei, rezolvând „chestiunea orientală“: supraviețuirea unui Imperiu Otoman tot mai slăbit era esențială pentru stăvilirea expansiunii agresive a Rusiei, care amenința interesele puterilor occidentale. În discursul european acest conflict se punea în termenii luptei dintre civilizație și barbarie.