Ce-ar fi daca ne-am inventa propria viata?

Problemele de comunicare sunt adesea cauza nefericirii si a singuratatii noastre. Cum sa-ti dezvolti intuitia? Cum inveti sa pastrezi o relatie importanta? Cum sa te respecti in fiecare zi? Autorul ne propune, bazandu-se pe bogata sa experienta in domeniul relatiilor interumane si pe numeroasele exemple din viata reala, metode prin care putem reinventa viata, nu in functie de ceilalti, ci de noi insine si de adevaratele noastre aspiratii. Pentru fiecare situatie si intrebare, el sugereaza piste si experiente noi ce ne vor ajuta sa ne reconstruim propria viata, sa fim mai fericiti, oferindu-ne o extraordinara lectie de viata si de incredere.

Fragment din volum:

"De cativa ani, una dintre credintele mele cele mai vii se refera la faptul ca depinde de fiecare dintre noi sa primeasca, sa protejeze si sa mareasca farama de viata pe care a primit-o cadou de la parintii nostri. Farama de viata unica ce a fost depusa in momentul conceperii noastre, la crearea primei celule, apoi leganata si hranita in timpul gestatiei, propusa lumii si ansamblului universului in momentul nasterii, pentru a se imbogati de-a lungul intregii existente cu scopul de a fi (fara indoiala) restituita mai implinita, mai profunda, mai dinamica in momentul trecerii spre acel taram pe care-l numim moarte sau taramul celalalt.

A da mai multa viata vietii, a fi garant al propriei vieti, a da un plus de energie si a dinamiza vitalitatea vietii care este in fiecare din noi, iata ceea ce consider eu ca fiind sensul central al trecerii noastre pe pamant.

A implini viata ce este pe cale sa fie traita si a nu te multumi doar sa o hranesti, sa o intretii si sa o amplifici in fiecare clipa, dar si sa o protejezi de tulburarile relationale ar putea fi un cadou pe care sa ni-l oferim cu ocazia intalnirilor, descoperirilor si a diverselor noastre experiente de-a lungul intregii existente.

Aceasta incercare de ancorare, de vigilenta si de coerenta poate fi o stimulare in vederea depasirii de sine, pentru a confirma ceea ce suntem toti: femei si barbati responsabili, constienti si deschisi la cea mai dificila libertate, aceea de a fi. O libertate care ne permite sa accedem la ceea ce este mai bun in noi, sa ne intalnim posibilitatile, eliberam resursele, sa ne sprijinim pe fortele vii care circula in fiecare dintre noi, pentru a le imparti cu cei care ne inconjoara.

Din nefericire, se intampla ca aceasta farama de viata sa fie maltratata, infantilizata sau ranita de celalalt, si cel mai adesea de noi insine.

De celalalt, si mai ales de anturajul nostru apropiat — parintii nostri, educatorii nostri si, mai tarziu, partenerii nostri intimi care, transmitand mesaje negative ce sunt echivalentul toxinelor si otravurilor, agreseaza energiile noastre, diminueaza increderea in sine, violenteaza vitalitatea acestei vieti care curge in fiecare dintre celulele noastre.

De noi insine, atunci cand lasam prea mult spatiu sabotorilor nostri interiori, cand ne descalificam, ne devalorizam, intretinem resentimente, ranchiune, culpabilizari sau chiar autoviolenta, evitand de a lua in calcul nevoile noastre vitale de supravietuire sau nevoile noastre relationale.

Se pare ca multi au uitat aceasta necesitate de a se ingriji de viata care este in noi. Unii considera viata ca o datorie, o evidenta, o prezenta dobandita pentru totdeauna, care se intretine aproape automat fara alte precautii cu exceptia nevoii de a o alimenta, de a o proteja de frig si alte agresiuni naturale, de a nu o pune in pericol in actele vietii sociale, in angajarea si actiunile noastre cotidiene.”

Citeste mai mult

29.00Lei

Primesti 29 puncte