Karl Popper (1902-1994) si Thomas Kuhn (1922-1996) sunt cei mai importanti doi filosofi ai stiintei din secolul XX. Cel dintai a creat o noua metodologie stiintifica, falsificabilitatea, potrivit careia principalul scop al cercetarii consta nu in dovedirea teoriilor stiintifice, ci in infirmarea lor, sau mai exact in gasirea de cazuri concrete care sa le contrazica. In domeniul ideilor sociale si politice, Popper a realizat o critica sistematica a oricarei forme de totalitarism. Kuhn, in schimb, s-a bucurat de o mare popularitate datorita interpretarii sale in ceea ce priveste dezvoltarea istorica a stiintei drept o succesiune de paradigme, fiecare dintre acestea calauzind cercetarea pentru o lunga perioada de timp, intrand apoi in criza si fiind inlocuita printr-o revolutie stiintifica de o noua paradigma incomensurabila fata de precedenta. Abordarile specifice ale lui Popper si Kuhn sunt diametral opuse, iar polemica dintre cei doi autori a jucat un rol semnificativ in istoria stiintei din a doua jumatate a secolului XX. - Manuel Cruz, profesor universitar de filosofie

Traducere din limba italiana de Mihnea Arion.