Ma gindesc ca, in loc sa-si aleaga sfetnici dintre „penali”, decidentii nostri politici ar face mult mai bine daca ar apela la consilierea unor sociologi de talia unui Ion I. Ionescu, profesor la Universitatea Al. I, Cuza din Iasi, de pilda.
Cartea sa „Gandire critica si dezvoltare durabila”, aparuta recent la LIMES in Colectia PARADIGME, coordonata de Gheorghe Perian, este o pledoarie extrem de convingatoare in favoarea gandirii critice inteleasa ca expresie a libertatii de a ne exprima, de a ne indoi, de a pune intrebari si de a cauta raspunsuri rationale, eficiente in ordine practica. Dezvoltarea durabila, in conceptia profesorului iesean, inseamna luarea in considerare a aspectelor economice, crearea conditiilor pentru o societate echitabila si armonioasa, pentru respectarea mediului, dar si consum responsabil. In loc sa gandim ca am mostenit ceea ce avem de la inaintasi si putem face ce vrem cu aceasta mostenire, ca ne putem comporta cu ea ca fata de o prada, ar trebui sa constientizam ca am imprumutat ce avem de la urmasi, de la copii si nepoti. Lor ce le lasam?

Din Cuprins:
(RE)CONSTRUCTIA IDENTITATII PERSOANELOR SI COMUNITATILOR
(R)EMIGRANTII SI COPIII LOR
IMBATRANIREA POPULATIEI SI SITUATIA VARSTNICILOR
SERVICIILE SOCIALE SI DEZVOLTAREA COMUNITATILOR
BANALIZAREA AJUTORULUI SOCIAL SI EFECTELE SALE PERVERSE
UN CADRU TEORETIC DE INTELIGIBILITATE A COMUNITATILOR
UN CADRU METODOLOGIC DE DEZVOLTARE A PUTERII DE ACTIONA A PERSOANELOR si COMUNITATILOR