Imi propun sa trec in revista cateva mari intrebari pe care oamenii si le-au pus – si nu inceteaza sa si le puna – generatie dupa generatie. Sunt intrebarile fundamentale privitoare la conditia umana. Ele continua, in mare parte, sa ramana fara raspuns, sau, si mai derutant, primesc adesea, din belsug, raspunsuri multiple si contradictorii. Evident, nu am solutii de propus pentru a face lumea mai inteligibila. M-am multumit sa identific nedumeririle. Lista lor e impresionanta. Traim in plin mister. -  Lucian Boia

 

De-a lungul istoriei se produc nenumarate efecte perverse: evenimente sau evolutii care au cu totul alte urmari decat cele preconizate. «Unde dai si unde crapa» – zice o vorba romaneasca. In ciuda tonului glumet, e o remarca foarte serioasa, care sugereaza o intreaga filozofie a istoriei. Intr-adevar, nu stim niciodata la ce sa ne asteptam. Si viata omului, si istoria omenirii sunt pline de surprize, la fiecare pas. Democratia (de tip occidental) poate fi considerata o reusita, dar nici in cazul ei nu lipsesc factorii perturbatori. De fapt, totalitarismele secolului XX s-au instaurat profitand tocmai de conditiile create in cursul amplului proces de democratizare. In Germania lui Bismarck, Hitler ar fi ramas un obscur pictor de firme. El si miscarea nazista, in genere, au ajuns la putere tocmai in urma unei competitii de tip democratic, prin alegeri libere, pe baza votului universal. Democratica Republica de la Weimar, si nu Prusia aristocratica, i-a netezit drumul spre pu­tere. Electoratul «democratic» se lasa usor manipulat, spre deo­se­bire de elita conducatoare din regimurile predemocratice. Regula «un om, un vot» asaza pe acelasi plan persoane cu competente foarte inegale si da in cele din urma castig de cauza celor multi, de fapt insa nu acestora, ci celor care au stiut sa-i manipuleze mai eficient. Hotarat lucru, nu ne aflam intr-o perioada prea buna. Un vant de anarhie strabate planeta. - Lucian Boia