Una dintre provocarile majore ale omenirii in perioada actuala o reprezinta evolutia si impactul tehnologiei informatiei asupra societatii. Detinerea, puterea si utilitatea informatiei, intelligence (cum este denumit in terminologia anglosaxona si cum a fost preluat in toate societatile democratice) reprezinta miza noilor conflicte economice, culturale, civilizationale, politice, militare.

 

Serviciile de intelligence constituie un subiect fascinant pentru o parte insemnata a populatiei, aceste structuri fiind privite ca unele necesare, dar in acelasi timp fiind blamate pentru ca utilizeaza in realizarea activitatii specifice metode prin care este restrans exercitiul unor drepturi si libertati cetatenesti.

 

[...] Intelligence nu inseamna numai culegerea de informatii si transmiterea acestora catre beneficiari, ci cunoastere, un mod de a intelege lumea utilizand toate sursele. Spre deosebire de informatie, care are un mare grad de relativitate, intelligence-ul reprezinta informatia analizata, care este prezentata decidentului, ca suport in fundamentarea deciziilor.

 

Dar, ce se  intampla astazi in secolul cunoasterii in domeniul intelligence-lui? Studiile universitare in materia intelligence-ului nu vizeaza exclusiv pregatirea viitoarelor cadre informative, ci mai degraba educarea studentilor cu privire la misiunile, strategiile, structura si functionarea comunitatii informative dintr-o perspectiva istorica si contemporana. In plus, studierea intelligence-ului in cadrul disciplinelor de relatii internationale poate facilita pregatirea studentilor in directia profesiei de analist strategic. De asemenea, includerea studiilor de securitate si intelligence in programele analitice ale facultatilor de inginerie ori management permite formarea de specialisti in domeniul protectiei infrastructurilor strategice. Nu in ultimul rand, educarea tinerilor in ceea ce priveste istoria informativa nationala poate genera necesara demistificare a activitatii serviciilor secrete, prin relevarea rolului important al intelligence-ului in educatie,  securitatea nationala, diplomatie, economie etc .

 

Trebuie sa intelegem ca este mult mai productiv sa privim educarea, formarea, antrenarea si specializarea ca elemente / componente integrate ale unui sistem continuu si nu ca activitati separate, desfasurate in universitati, pe de o parte, si de institutiile si structurile de informatii (agentii/servicii) pe de alta parte.

 

Cartea Performanta sub stres. Contributii la formarea agentilor de Intelligence  reprezinta rodul unor ani  de cercetare dedicati unei teme importante pentru educatia in Intelligence.  Este vorba de cercetarea privind invatarea sub stres intr-un domeniu important si strategic, Intelligence, despre care se scrie si s-a scris si la noi, mai mult in ultimul timp, dar in perioada elaborarii tezei/cartii,  sigur lucrurile nu erau foarte dezvoltate la nivelul termenelor si conceptelor.

 

Lucrarea incearca sa raspunda unor intrebari legate de invatarea sub stres. [...] Importante in structura si logica cartii sunt cel putin patru ideii fundamentale, enumerate de profesorul Neacsu:

 

(a) prima este teoretica, in special reconceptualizatoare pentru termeni cheie, din care retinem: invatare, cu toate formele ei profesionale; stres, strategii si programe de abordare, identificare, preventie; conduita/comportament optim; diagnoza-prognoza; profil profesional-moral; stiluri si modele proactive de formare, rezolvare de probleme; performanta; reflectivitate; comunicare s.a.;

 

(b) a doua este cea investigativa, cu nuclee de cercetare psiho-socio-pedagogica coparticipativa, actional-probatorie ;

 

(c) a treia este pragmatica, tinta constituind-o aplicatiile in spatiul ameliorarii formatului universitar militar, aflat insa sub un control decizional recunoscut si acceptat de autonomia universitara;

 

(d) a patra fiind cea persuasiva prin argumentatia continuta de raspunsurile la intrebari-scop, precum:

• cum percepem si cum identificam stresul si principalele surse de stres in ANI;

• care este nivelul stresului la studentii militari (ANI), indus diferentiat de anumite componente ale programului si procesului de pregatire;

• care sunt strategiile (modurile) prin care putem controla si exersa autocontrolul manifestarilor conduitelor stresate in conditii reale si mai putin simulate (chiar daca ele contin factori cu indice crescut de incertitudine/neprevazut).

De mentionat ca raspunsurile prezentate in carte sunt nu numai cu tenta informational ideatica, pedagogica si psihologica, dar se pliaza in jurul triangulatiei: invatare academica - stres institutional si personal - performanta (rezultate academice). Cartea ofera un orizont cu largi deschideri inovativ curriculare, a unei conduite anticipativ-inteligente, bogatie in asteptari realiste si atitudini pozitive, atat la studenti, cat si la mentorii de practica sau la decidentii de programe, pentru un sistem educational de Intelligence.

 

[...] Cele cinci capitole se refera la concepte si fenomene de baza necesare educatiei in Intelligence, si anume:

• Bazele neurologice si psihoeducationale ale invatarii eficiente la adulti;

• Fenomenologia stresului psihologic si strategii de gestiune a stresului;

• Metodologia cercetarii relatiei invatare-stres-performanta in practica profesionala a studentilor A.N.I. Rezultate. Comentarii si interpretarea datelor;

• Program de optimizare a relatiei instruire-invatare in invatamantul superior militar.

De mentionat Anexele foarte importante si deosebit de utile prin datele oferite prin cercetare, pleaca de la Valorile statistice ale stresului perceput ajungand la Chestionarul  pentru identificarea nivelului de stres perceput sau anticipat, Fisa de apreciere a activitatii de pregatire in stagiul de practica profesionala. [...] - Col. r. dr Tanase Tiberiu