69 De Motive Stupide Ca Sa Te Apuci De Citit

De ani buni de zile, oameni inspiraţi, creativi şi cu dorinţă de implicare civică au căutat să promoveze lectura în diferite forme: fie că au adus-o în spaţiul public, la vedere (proiectul Lecturi urbane), fie că i-au subliniat dimensiunea socială (Schimb de Cărţi), fie că şi-au împărtăşit impresiile pe bloguri, fie că au dat o leapşă pe facebook sau au propus selfie-uri cu volume preferate, toate aceste iniţiative au reuşit, pe termen mai lung sau mai scurt să ne readucă lectura în atenţie. Să convingă pe cei care nu au integrat lectura în viaţa cotidiană să devină cititori? Poate mai puţin (nu am statistici de felul acesta la îndemână, e adevărat) şi asta pentru că obiceiul şi plăcerea lecturii se cultivă în timp, nu peste noapte.

Un cititor nu se naşte parcurgând un singur volum agreabil, obiceiul lecturii se întreţine şi se întăreşte în luni de zile (o carte nu naşte un cititor, eventual îl poate concepe, dar până la naşterea sa în forma deplină, în stadiul în care lectura devină o rutină indispensabilă ce îşi găseşte locul firesc printre preocupările sale, e necesară parcurgerea unor etape… cam ca în embriologie -celula ou devine făt şi mai apoi nou născut după mult timp). Cu toate acestea, cred că plăcerea pentru lectură poate să te surpindă de oriunde, în orice moment, în cele mai trăznite feluri, atâta timp cât ea are la bază o trăsătură uniform distribuită în umanitate, deşi nu cultivată la fel: curiozitatea, o ipotetică simpatie pentru alteritate, pentru celălalt, pentru un alt fel de a privi lucrurile. Nu putem să îi convingem pe ceilalţi să citească, putem doar să îi apropiem mai mult de şansa de a degusta ei singuri şi, mai departe, de a căuta să repete această joaca a literelor şi imaginaţiei.

Tocmai de aceea şi volumul colectiv realizat de echipa Hyperliteratura, ca o replică pe de o parte acidă, pe de altă parte tandră adresată celor care, mai în glumă mai în serios au ridicat obiecţii în ceea ce priveşte cititul (da, chiar există aşa ceva şi vă las să le descoperiţi în primul text, semnat de Andrei Ruse, care deschide volumul) este şi el o astfel de iniţiativă: nu un instrument menit să te convingă, să te instruiască didactic sau să te bombardeze moralizator, propagandistic să pui mâna pe o carte, nici să ridice elogii metaforice şi eterne nobilei preocupări a cititului, ci mai degrabă să împărtăşească din experienţele inedite, memorabile ale câtorva cititori de cursă lungă cu volumele lor – experienţe care, inevitabil sunt capabile să trezească, la rândul lor curiozităţi, nostalgii sau poate chiar provocări printre cei care vor parcurge volumul aparut la Editura Adenium.

Lectura se dovedeşte un act polivalent, cu impact multiplu: un act care, în anumite contexte (o călătorie cu trenul) poate căpăta dimensiunile unui viol, în alte contexte poate fi un instrument de a neutraliza mitocănia, un mijloc prin care îţi faci o mulţime de prieteni (fictivi, dar fideli), o plăcere vinovată venită în întâmpinarea nevoii de poveşti naive în mijlocul cotidianului sordid, o şansă de a descoperi măiestria unui autor care nu spune nimic, un prilej de a-ţi imagina beţii şi ieşiri la cafea unice, cu autori sau personaje mai tari decât orice companie pe care ai putea să o experimentezi vreodată, o ocazie de a înţelege mai bine personajele din serialul preferat, o formă de terapie (biblioterapia e o abordare care chiar dă rezultate şi poate sprijini orice alt demers psihoterapeutic). Lectura ne deschide pofta de călătorie, ne deschide drumul regal spre poezie (şi nu doar spre cea cu rime, în care autorul vrea să spună ceva), ne face să înţelegem de ce avem nevoie de paradis, de infernuri, de oribil în vieţile noastre şi de ce viaţa ni se multiplică exponenţial, atunci când citim.

Nu atât o pledoarie explicită şi zgomotoasă pentru citit, cele 69 de texte (până la urmă nici numărul textelor selectate nu este neapărat întâmplător, lectura are şi o dimensiune erotică şi implică o formă de seducţie, perversă sau nu) adună, printr-o iniţiativă originală care sperăm să se repete, cât de curând, fragmente de intimitate din povestea cititorilor în relatie cu lectura, cu atatea vieti si atatea lumi, aflate mereu, la doar o pagina distanta de noi.

Sever Gulea, pentru blog.libris.ro