Un om si o carte merg tinandu-se de mana, strada, cladirile, ceilalti, un om si o carte se strecoara, ca o pereche de cutite in carnea unui prunc care trebuie sa plateasca pentru cei care nu mai au, „spre est spre est“, arata omul cu un deget bont, apoi se sterge de sudoare si de praf, cartea i se urca pe umeri si priveste in aceeasi directie, dar vantul ii tot imprastie paginile peste ochi, nu vad, nu vad, striga din tot cuprinsul, copertile o strang, o strang...

„Cand deschizi o carte, cand o citesti, cand o termini inaintea povestii...“