Ecosistemul industriei platilor trece printr-un proces accelerat de transformari sub impactul noilor tehnologii, al preferintelor consumatorilor, dar si al adaptarii la restrangerea drastica a contactelor sociale in timpul pandemiei de Covid-19.

Actorii nebancari si-au sporit continuu rolul in platile globale, generand noi infrastructuri si aranjamente de plati, solutii integrate de plata si plati incorporate in aplicatii. Scaderea tranzactiilor in numerar, deopotriva in termeni valorici si ca volum, este fara precedent in perioada de dupa 2020. Transformarea digitala se repercuteaza asupra intregii retele de actori, tehnologii, procese, instrumente si reglementari din sfera platilor internationale si este insotita deopotriva de avantaje si riscuri pentru utilizatori. 
 

Finantele descentralizate evidentiaza avantajele considerabile ale aplicarii tehnologiei registrului distribuit in procesele de eficientizare a pietei financiare. Insa evolutia spectaculoasa a criptomonedelor si sporirea numarului utilizatorilor acestora este umbrita de faptul ca acestea sunt "inerent volatile". Ca alternativa, autoritatile monetare au propus moneda digitala a bancii centrale (MDBC), considerata un bun public comple-mentar numerarului, care poate fi atractiva pentru publicul larg, are capacitatea de a stimula incluziunea financiara si poate contracara fluxurile financiare ilicite. Peste 90% din bancile centrale sunt in proces de explorare a MDBC si mai mult de jumatate raporteaza ca este probabil sa emita sau ar putea emite o moneda digitala cu amanuntul intr-un termen scurt sau mediu, insa doar cateva au adoptat deja MDBC si au lansat proiecte-pilot pe scara larga. S-a lansat deja teza potrivit careia MDBC poate contribui la sporirea puterii statului, prin control excesiv. Asadar, a devenit tot mai stringenta necesitatea analizei implicatiilor etice ale utilizarii monedelor digitale, nu numai private, dar si publice.

Colectiv de autori: Silviu Cerna, Georgeta Ilie, Daniel Bulin, Andrei Radulescu, Sorin Nicolae Curca.