China, 1800.

 

Copila fiind, Micuta Floare este vanduta familiei bogate a lui Linjing pentru a deveni muizai, adica sclava. Intr-o izbucnire de gelozie copilareasca din pricina faptului ca servitoarea ei este mult mai talentata decat ea la brodat si ca mai are si picioarele legate, ca o doamna, spre deosebire de ea, care nu va avea niciodata picioare de lotus, Linjing face tot posibilul pentru a se asigura ca Micuta Floare nu o va putea parasi niciodata pentru a-si croi o viata mai buna. In ciuda diferentelor de statut dintre ele, cele doua fete sunt nevoite ca, de-a lungul timpului, sa colaboreze pentru a-si asigura amandoua viitorul prin intermediul casatoriei lui Linjing. Pe masura ce se maturizeaza, ele sunt cand rivale inversunate, cand aliate unite de un scop comun.

 

Asta pana cand scandalul loveste in forta familia Fong si viata celor doua tinere este aruncata dintr-odata intr-un haos pe care nimeni nu l-a anticipat. Caderea in dizgratie a lui Linjing ar putea fi pentru Micuta Floare oportunitatea mult asteptata de a se elibera - dar, oare, sortii ii vor surade sau vor cadea amandoua prada unei vieti tragice?

 

Superb scrisa, aceasta poveste magistrala este imposibil de lasat din mana. O carte care imi va ramane in minte pentru foarte, foarte mult timp. - Heather Morris, autoarea bestsellerului Tatuatorul de la Auschwitz 

O poveste plina de forta minunat spusa. - Santa Montefiore 

Traducere din limba engleza de Daniela Purgaru.

 

M-am grabit spre aripa de sud, unde se afla apartamentul matusii Safir. Ea era singura persoana din confrerie care avea o camera doar a ei. Intunericul dinauntru imi spunea ca ea era in alta parte. Nu conta, aveam sa ii astept intoarcerea. Am pasit inauntru si am lasat usa intredeschisa, permitandu-i luminii lunii sa ma ghideze pana cand am gasit lampa si am aprins-o. Desi camera era mult mai mica decat apartamentul lui aa noeng si avea doar jumatate din dimensiunea fostului meu dormitor, ma simteam ca intr-un palat in comparatie cu dormitorul de la etaj, cu doua randuri de paturi, in care dormeam acum. Un set de noptiere despartea fiecare pat, dar puteam atinge mana Micutei Flori daca ne intindeam amandoua peste spatiul ingust, lucru pe care il facuseram de multe ori la inceput, la sosire, cand plangeam pana dupa miezul noptii, rememorand ultimele cuvinte ale lui aa noeng. Daca asta nu era o dovada de prietenie adevarata, atunci ce era? Am suspinat si mi-am in- dreptat atentia spre camera. Aici, matusa mea putea primi oaspeti intr-un salon mobilat cu o masa rotunda si patru scaune elegante, iar, de-a lungul fiecarui perete, un set de scaune flanca o masuta. Un covor gros era asezat in centrul camerei interioare, iar dincolo de o arcada rotunda se afla un pat, in alcov. Mi-am plimbat mana de-a lungul mesei lacuite si mi-am dat jos sabotii pentru a simti covorul intre degetele de la picioare. Tot acest confort imi apartinuse candva. Acum, nu mai aveam nimic. M-am prabusit pe un scaun si am plans in palme. As fi facut orice sa traiesc din nou ca o doamna.

La auzul pasilor, am ridicat capul.

- Micuta Floare mi-a spus ce s-a intamplat, a zis matusa mea, apropiindu-se. Dezamagirea ta e de inteles, dar nu-i totul asa de rau. Ea inca e dispusa sa te ajute pana cand vei reusi sa te descurci singura.

- Nu poti sa-i ordoni sa-mi fie in continuare muizai? am intrebat-o.

- Mi-e teama ca asta-i imposibil.

- Cuvantul tau nu-i ca un edict de imparateasa aici?

Si-a pus evantaiul din pene pe masuta laterala si s-a asezat pe scaunul aflat langa al meu.

- Surorile sunt taranci, dar nu sunt proprietatea mea. Exista o multime de alte confrerii carora li se pot alatura daca nu le place aici. In cel mai rau caz, ar putea vota pentru inlaturarea mea si instalarea altei conducatoare. Eu nu ma pot intretine fara veniturile lor. Micuta Floare are logica de partea ei, iar confreria ii va sustine cauza. Orice incercare din partea mea de a interveni in situatia voastra ar fi considerata partinitoare si o incalcare a unuia dintre juramintele noastre de So Hei.

- Care anume?

- Al saselea. Am jurat "sa-mi iubesc si sa-mi respect confreria", tratand-o pe fiecare dintre noi ca pe o egala. Indiferent de trecutul sau, odata ce o femeie face juramintele So Hei, are la fel de multe drepturi ca orice alta sora - acest privilegiu li se aplica si novicelor. Nu m-am amestecat cat timp Micuta Floare parea dispusa sa te serveasca, dar acum ea nu mai vrea sa-ti fie muizai.

Cine ar putea-o invinovati?

- Nu suntem egale, am obiectat. Tu locuiesti in camera asta confortabila, in timp ce toate celelalte stau inghesuite in doua dormitoare."