O mizerie de carte.

Nu este de mirare că tinerele generații se duc in cap. Nu se poate numi literatura o asemenea scriere.

Tare mult mi-a plăcut!

Am adorat-o. Este cartea care m-a făcut să ador să citesc și e, probabil, cartea mea preferată de la John Green. Celelalte nu se ridică la nivelul acesteia. Nu am văzut filmul, nici nu știu măcar dacă a apărut, dar pare promițător. Mi-a plăcut și că un personaj din carte, Lara, e româncă.

Nu stiu dar nu cred ca John Green va primi vreodata mai mult de trei stele pentru o carte de la mine. Trebuie sa recunosc ca asta m-a tinut rau de tot in priza si am citit incontinuu la ea, de curiozitate dar si fiindca e foarte catchy. Povestea il urmareste pe Miles, un tip de 17 ani care vine la liceu in Alabama si se imprieteneste cu colegul sau de camera - Colonelul, cu un tip pe nume Takumi si, cel mai important, cu Alaska, de care se indragosteste. Cartea e impartita in doua parti: INAINTE si DUPA. Ar fi un spoiler daca as explica ce inseamna asta.Cartea se vrea a fi filosofica, Miles fiind in cautarea iluminarii insa lasandu-mi un gust foarte amar la sfarsit, cu eseul lui pentru ora de religie... Intrebarea fundamentala este cum se iese din labirintul durerii iar el gaseste un raspuns destul de ok pentru asta (=nu iesim) insa super prost exprimat, dupa parerea mea. Alaska e o tipa groaznica. Nu mi-a placut. Era depresiva tot timpul si nu dorea sa lase pe nimeni sa-i afle secretele. Cei trei tipi se gasesc in situatia de a incerca sa afle ce gandea ea, insa nu reusesc, bineinteles. Mai apare si personajul Larei (care e romanca), prietena lui Miles pentru scurt timp insa existenta ei mi s-a parut inutila.Per-total, a fost descrisa viata din campus, intr-un mod super interactiv, amuzant chiar caci grupul lor de prieteni se ocupa in mod special cu farsele. Profesorii (=Batranul, profesorul de religie) si Vulturul (supraveghetorul) au fost personaje foarte simpatice. Mi-a placut enorm spatiul in care s-a desfasurat actiunea insa actiunea in sine, nu. De asta i-am dat trei stele.Mai ramane si misterul Alaskai, care aduce multe teme in discutie insa nu stiu ce sa zic despre el. Miles, la fel ca autorul cartii, are o obsesie pentru memorarea ultimelor cuvinte a oamenilor importanti din istorie... Asta e o chestie interesanta; temele generale sunt: moartea si viata dupa moarte, durerea si Necunoscutul. A fost o carte ok, din a carei lume mi-e foarte greu sa ies acum fiindca e o lume in care chiar mi-ar placea sa traiesc. O recomand celor cauta o poveste buna, o carte medie ca nivel de dificultate, care vor sa patrunda in "lumea adolescentilor", cu toate problemele si intrebarile pe care le presupune. N-o sa inteleg niciodata de ce sunt romantizati oamenii precum Alaska, in mod evident aflati in dezechilibru mintal, si de ce se presupune ca ei sunt centrul universului, spre care restul oamenilor se indreapta orbeste. Singurul lucru cool la ea ar putea fi farsele... Pana si Miles si ceilalti doi tipi recunosc ca de cele mai multe ori o urasc, pentru tot ce a reprezentat ea, pentru toanele ei si asa mai departe. Totusi, de ce trebuie sa fie asa afectati de existenta ei? Cu toate ca la final, din aceasta nu se alege decat o concluzie utila pentru restul vietii lui Miles, personajul principal (prin ochii caruia vedem actiunea). Da, asta a fost cu adevarat interesant. Dar cartea este mediocra. As putea vorbi despre ea incontinuu. Ca ar fi putut avea patru stele daca eseul lui Miles n-ar fi fost asa de aiurea, daca... - ceea ce mi-a placut in schimb, a fost realismul. Chestia pe care o caut eu in orice carte. Realismul, adevarul, logica. Chestiile astea nu-i lipsesc niciodata lui Green, chiar daca personajele lui sunt asemanatoare ca si tipologie. Imi place John Green. Astept sa ma uimeasca, pentru ca stiu ca poate. Sunt oarecum traumatizata. Cititi cartea asta.

John Green are un tipar al catilor care imi displace,din pacate aceasta face parte din acel tipar.

Ador cartile lui John Green, insa aceasta nu este la fel de buna ca si celelalte. Actiunea acestei carti nu m-a atras chiar atat de mult pentru a-i acorda 5 steluțe! Merita citita!

Nu am citit multe carti de la John Green, dar aceasta a fost draguta. Ce i drept, nu am indragit-o pe Alaska.

John Green este un autor extrem de nonconformist, care abordeaza intru-un mod realist probleme cu care oamenii se confrunta de-a lungul vietii lor. Nu te invaluie intr-o bucla in care totul pare roz, ci te readuce in contact cu realitatea.

O carte fascinantă! Am văzut chiar şi filmul după câţiva ani de la citirea cărţii. Cât despre Alaska, a fost (pe parcursul citirii cărţii) şi este un mister. Mă aşteptam la un alt fel de final, şi totuşi este o carte genială.

Umorul Colonelului şi al Alaskăi este super. :)

Consider că e una dintre cele mai bune cărţi ale lui John Green, după părerea mea. Merită citită cu siguranţă!!!

Nu pot sa spun ca m-a impresionat,este o carte destul de simpla si lipsita de esenta