Lectura romanului „Pe insulă” a fost comparabilă cu o călătorie la plajă, lăsând grijile undeva în spate, departe de mine. Într-o perioadă în care lumea s-a schimbat, iar călătoriile au devenit un vis îndepărtat și greu de atins, am ales să călătoresc așa, prin prisma romanelor și a personajelor. Cu o cafea în mână și fața destinsă, m-am lăsat bucurată de nisipul alb și fin, de umbra palmierilor și de mângâierea apei la mal. M-am așezat mai confortabil în fotoliu și am lăsat-o pe autoare să mă poarte cu ea prin sentimente, frământări, speranțe și accelerate bătăi de inimă. „Pe insulă” este o încântare, ca un bilet de avion spre Maldive. Scrisă cu emoție, dăruire și multă răbdare, este acea poveste de dragoste pe care tânjeam să o descopăr între paginile unei cărți. Recunosc, rochia diafană care flutură pe copertă a fost cea care m-a făcut să mă opresc asupra titlului, în tihnitele mele căutări în miez de noapte pe libris.ro. Am știut pe loc că va fi ca o adiere blândă într-o zi sufocantă de vară. Și așa a fost!