Întotdeauna mi-au plăcut cărțile chicklit și mă bucur nespus să văd că tot mai multe autoare de la noi abordează acest stil în cărțile lor. Iar modul în care autoarea Alexandra Condrat a ales să scrie romanul ei de debut mi se pare chiar plăcut. A abordat un stil simplu, cu iz personal, apropiat de cititor. Personajele pe care le-a creat sunt variate, fiecare au atât calități, cât și defecte, astfel că lectura este cu atât mai plăcută cu cât, pe parcursul cărții, ajungi să îți schimbi gândurile și sentimentele față de diferite personaje, odată le înțelegi și ești de partea lor, odată simți că le urăști.

În ultima zi a anului 2019 a ajuns la mine cartea „Valuri, nisip, urme” de Alexandru Patachi, apărută la Editura Crizoteca. Cum am reușit să termin de citit cartea începută în ultimele zile ale anului, am zis că e momentul perfect să încep anul cu o nouă carte. Am început-o și am și terminat-o, fiind o carte de doar 120 de pagini. Însă, în ciuda numărului redus de pagini, povestea este captivantă și frumoasă. Pe scurt, cartea prezintă o poveste de dragoste și modul în care diferitele alegeri pe care le facem în viață ne pot schimba întreaga existență. Aș descrie această carte drept pe una scurtă, dar cuprinzătoare. Pentru scurtă vreme, romanul „Valuri, nisip, urme” m-a purtat prin experiențele unui corporatist care se află în căutarea evadării din cotidian, din cutumele societății.