Olarule, nu bate-asa in lut,
Caci din pamant Adam a fost facut!
Vad maini de imparat si inimi mandre,
Cum le zdrobesti ca un nepriceput!
Din lutul framantat de mii de or
Un mester plamadise un ulcior...
In el, trufase cranii de-mparati
Se-amestecau cu maini de cersetori.
Fragment din carte:

„7.
Cand mie insumi imi voi fi strain,
Cand de povesti cu mine ca fi plin,
Din lutul meu suciti un vas pe roata
Si puneti-l sa toarne-n crasma vin!

8.
Sa bem! De ce sa stau si sa socot
Ce-am faptuit si ce, sa fac, nu pot?
Nici aerul pe care-l trag in piept,
Nu stiu, din piept, de mai e timp sa-l scot.

9.
 Oriunde oamenii se vor aduna,
Masuri de vin, cand iesi in lume, bea!
A-toate-facatorului nu-i pasa
De barba mea, nici de mustata ta!”