Amintiri din copilarie. Povesti. Povestiri (Carte pentru toti. Vol. 3)
Amintiri din copilarie. Povesti. Povestiri (Carte pentru toti. Vol. 3)
“Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea in evidenta a unei individualitati stilistice nu apartine la Creanga oralitatii, ci artei de scriitor. Creanga fixeaza o data pentru totdeauna textul, facand imposibila o alta editie, improvizata. Totul e asa de meticulos studiat intr-un text definitiv, incat din acest punct de vedere basmul a iesit din circuitul folcloric si a devenit opera lui Creanga. O schimbare oricat de mica a constructiei dauneaza intregului, si n-am mai avea de-a face cu un basm de Creanga traductibil si lizibil oriunde si oricand.” (G. Calinescu)
CUPRINS:
Cronologie
Amintiri din copilarie (Ilustratii de Simion Zamsa)
Povesti, povestiri
• Soacra cu trei nurori (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Danila Prepeleac (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Povestea lui Stan Patitul (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Ivan Turbinca (Ilustratii de Serghe Samsonov)
• Povestea unui om lenes (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Pacala (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Inul si camasa (Ilustratii de Igor Vieru)
• Ursul pacalit de vulpe (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Poveste
• Mos Nichifor Cotcariul
• Mos Ion Roata
• Popa Duhu
• Cinci paini
• Ioan Roata si Cuza Voda
• Acul si barosul
Glosar de termeni
Referinte critice
Fragment din povestirea “MOS NICHIFOR COTCARIUL”:
CUPRINS:
Cronologie
Amintiri din copilarie (Ilustratii de Simion Zamsa)
Povesti, povestiri
• Soacra cu trei nurori (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Danila Prepeleac (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Povestea lui Stan Patitul (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Ivan Turbinca (Ilustratii de Serghe Samsonov)
• Povestea unui om lenes (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Pacala (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Inul si camasa (Ilustratii de Igor Vieru)
• Ursul pacalit de vulpe (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Poveste
• Mos Nichifor Cotcariul
• Mos Ion Roata
• Popa Duhu
• Cinci paini
• Ioan Roata si Cuza Voda
• Acul si barosul
Glosar de termeni
Referinte critice
Fragment din povestirea “MOS NICHIFOR COTCARIUL”:
“Mos Nichifor nu-i o inchipuire din povesti, ci e un om ca toti oamenii; el a fost odata, cand a fost, traitor din mahalaua Tutuenii din Targul-Neamtului, dinspre satul Vanatorii Neamtului. Cam pe vremea aceea traia mos Nichifor in Tutueni, pe cand bunicul bunicului meu fusese cimpoias la cumatria lui mos Dediu din Vanatori, fiind cumatru mare Ciubar-voda, caruia mos Dediu i-a daruit patruzeci si noua de mioare, oachese numai de cate un ochi; iara popa, unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul de la Manastirea Neamtului, carc facuse un clopot mare la acea manastire, cu cheltuiala lui, si avea dragoste sa-l traga singur la sarbatori mari; pentru aceea ii si ziceau Clopotarul. Tocmai pe acea vreme traia si mos Nichifor din Tutueni.
Mos Nichifor era harabagiu. Caruta lui, desi era ferecata cu teie, cu curmeie, insa era o caruta buna, incapatoare si indemanatica. Un poclit de rogojini oprea si soarele si ploaia de a razbate in caruta lui mos Nichifor. De inima carutei atarnau pacornita cu felestiocul si posteuca, care se izbeau una de alta, cand mergea caruta, si faceau: tronca, tranca! tronca, tranca! Iara in belciuguI de la carambul dedesubt, din stanga, era aninata o barta, pentru felurite intamplari. Doua iepe, albe ca zapada iuti ca focul, se sprijineau mai totdeauna de oistea carutei; mai totdeauna, dar nu totdeauna, caci mos Nichifor era si geambas de cai, si cand ii venea la socoteala, facea schimb, ori vindea cate-o iapa chiar in mijlocul drumului, si atunci ramanea oistea goala pe de-o parte. Ii placea mosneagului sa aiba tot iepe tinere si curatele; asta era slabiciunea lui. Ma veti intreba, poate: De ce iepe, si totdeauna albe? Va voi spune si aceasta: iepe, pentru ca mos Nichifor tinea sa aiba prasila; albe, pentru ca albeata iepelor, zicea el, ii slujea de fanar noaptea la drum."
21.04Lei
21.04Lei
Primești 21 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
“Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea in evidenta a unei individualitati stilistice nu apartine la Creanga oralitatii, ci artei de scriitor. Creanga fixeaza o data pentru totdeauna textul, facand imposibila o alta editie, improvizata. Totul e asa de meticulos studiat intr-un text definitiv, incat din acest punct de vedere basmul a iesit din circuitul folcloric si a devenit opera lui Creanga. O schimbare oricat de mica a constructiei dauneaza intregului, si n-am mai avea de-a face cu un basm de Creanga traductibil si lizibil oriunde si oricand.” (G. Calinescu)
CUPRINS:
Cronologie
Amintiri din copilarie (Ilustratii de Simion Zamsa)
Povesti, povestiri
• Soacra cu trei nurori (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Danila Prepeleac (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Povestea lui Stan Patitul (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Ivan Turbinca (Ilustratii de Serghe Samsonov)
• Povestea unui om lenes (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Pacala (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Inul si camasa (Ilustratii de Igor Vieru)
• Ursul pacalit de vulpe (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Poveste
• Mos Nichifor Cotcariul
• Mos Ion Roata
• Popa Duhu
• Cinci paini
• Ioan Roata si Cuza Voda
• Acul si barosul
Glosar de termeni
Referinte critice
Fragment din povestirea “MOS NICHIFOR COTCARIUL”:
CUPRINS:
Cronologie
Amintiri din copilarie (Ilustratii de Simion Zamsa)
Povesti, povestiri
• Soacra cu trei nurori (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Danila Prepeleac (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Povestea lui Stan Patitul (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Ivan Turbinca (Ilustratii de Serghe Samsonov)
• Povestea unui om lenes (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Pacala (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Inul si camasa (Ilustratii de Igor Vieru)
• Ursul pacalit de vulpe (Ilustratii de Simion Zamsa)
• Poveste
• Mos Nichifor Cotcariul
• Mos Ion Roata
• Popa Duhu
• Cinci paini
• Ioan Roata si Cuza Voda
• Acul si barosul
Glosar de termeni
Referinte critice
Fragment din povestirea “MOS NICHIFOR COTCARIUL”:
“Mos Nichifor nu-i o inchipuire din povesti, ci e un om ca toti oamenii; el a fost odata, cand a fost, traitor din mahalaua Tutuenii din Targul-Neamtului, dinspre satul Vanatorii Neamtului. Cam pe vremea aceea traia mos Nichifor in Tutueni, pe cand bunicul bunicului meu fusese cimpoias la cumatria lui mos Dediu din Vanatori, fiind cumatru mare Ciubar-voda, caruia mos Dediu i-a daruit patruzeci si noua de mioare, oachese numai de cate un ochi; iara popa, unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul de la Manastirea Neamtului, carc facuse un clopot mare la acea manastire, cu cheltuiala lui, si avea dragoste sa-l traga singur la sarbatori mari; pentru aceea ii si ziceau Clopotarul. Tocmai pe acea vreme traia si mos Nichifor din Tutueni.
Mos Nichifor era harabagiu. Caruta lui, desi era ferecata cu teie, cu curmeie, insa era o caruta buna, incapatoare si indemanatica. Un poclit de rogojini oprea si soarele si ploaia de a razbate in caruta lui mos Nichifor. De inima carutei atarnau pacornita cu felestiocul si posteuca, care se izbeau una de alta, cand mergea caruta, si faceau: tronca, tranca! tronca, tranca! Iara in belciuguI de la carambul dedesubt, din stanga, era aninata o barta, pentru felurite intamplari. Doua iepe, albe ca zapada iuti ca focul, se sprijineau mai totdeauna de oistea carutei; mai totdeauna, dar nu totdeauna, caci mos Nichifor era si geambas de cai, si cand ii venea la socoteala, facea schimb, ori vindea cate-o iapa chiar in mijlocul drumului, si atunci ramanea oistea goala pe de-o parte. Ii placea mosneagului sa aiba tot iepe tinere si curatele; asta era slabiciunea lui. Ma veti intreba, poate: De ce iepe, si totdeauna albe? Va voi spune si aceasta: iepe, pentru ca mos Nichifor tinea sa aiba prasila; albe, pentru ca albeata iepelor, zicea el, ii slujea de fanar noaptea la drum."
Detaliile produsului
