Forma mentis inseamna starea mintii. A carei minti? A individului? Nu aceea a unui singur individ, ci a unui numar suficient de mare de indivizi pentru a putea vorbi de o stare colectiva. Exista asa ceva? Peste tot unde vedem ca lumea se comporta la fel: un milion de tineri poarta simultan aceiasi blugi, eventual rupti, lumea se supune modei; exista mode intelectuale si filosofii la moda. Forma mintii e deci un indicator bun pentru a explica de ce anumite carti de filosofie au schimbat societatea si continua sa o influenteze cu fiecare noua generatie de cititori. 

Confucius este numele latinizat al lui Kong Fu-zi ("Maestrul Kong"), intemeietorul confucianismului. Pe numele sau adevarat Kong Qiu, Confucius a vazut lumina zilei catre jumatatea secolului al VI-lea i.H., in provincia Shantung, intr-o familie in care tatal apartinea aristocratiei militare inferioare. Dupa 50 de ani se dedica instruirii unui grup restrans de discipoli cu mijloace modeste, pe care incerca sa-i transforme in jun zi, oameni alesi. Modelul pe care l-am putea avea in minte ca sa ne facem o idee despre jun nu este cavalerul medieval, ci gentleman-ul care exceleaza prin corectitudine formala in toate imprejurarile vietii, de la cele mai banale pana la cele mai neasteptate. Faptul care asigura lucrurilor caracterul lor propriu, situatiilor sociale continuitate, omului pozitia sa in ansamblul societatii este ritualul. Morala confucianista, care va sta la temelia imperiului chinez pana in 1911, nu era o morala aristocratica, ci burgheza. Ea nu consolida privilegiile nasterii, ci pe acelea ale educatiei si comportamentului formal; ea nu favoriza avantul militarului, ci rabdarea functionarului. - Mircea Eliade, Ioan P. Culianu