Arme si utopii
Arme si utopii
Premiul Nobel pentru literatura
Arme si utopii. Viziuni despre America Latina (Sables y utopias. Visiones de America Latina) reuneste o serie de eseuri politice ale lui Mario Vargas Llosa despre tarile din America Latina; atitudinea cu care scriitorul isi prezinta ideile si convingerile lucide despre realitatea latino-americana, despre sperantele si amenintarile pe care i le intrevede continentului este liberalismul politic, iar din paginile volumului se contureaza limpede atat parcursul intelectual al autorului, cat si o analiza cuprinzatoare a celor mai importante evenimente care au marcat istoria recenta a Americii Latine.
Daca in primele patru capitole ale cartii cititorii pot gasi interviuri cu importanti lideri latino-americani, vehemente critici la adresa nationalismului, populismului, indigenismului, coruptiei, dar si viziunea detaliata a autorului asupra diverselor momente si etape din evolutia istorica a regiunii, in ultimul capitol Vargas Llosa incearca o explicatie socio-politica a realismului magic in literatura, aratand cum se nasc utopiile in cartile unor scriitori de seama precum Jorge Luis Borges, Jose Donoso, Gabriel Garcia Marquez, Fernando Botero, Julio Cortazar, dar mai ales cum tot ceea ce pentru arta din America Latina s-a dovedit extraordinar pentru sistemul social-politic a fost un dezastru.
MARIO VARGAS LLOSA s-a nascut in 1936 la Arequipa, in Peru, si a copilarit in Bolivia impreuna cu mama si bunicii materni, inchipuindu-si ca tatal lui murise si ca fusese un erou. In realitate, la cinci luni dupa casa-torie, acesta isi parasise sotia insarcinata si avea sa-si revada fiul abia zece ani mai tarziu, cand Mario se va intoarce in Peru. Intre 1950 si 1952 urmeaza cursurile unei scoli militare din Lima – experienta descrisa in primul roman, Orasul si cainii. In 1955 se casatoreste cu o matusa, Julia Urquidi, provocand un mare scandal in familie, si divorteaza de ea in 1964, pentru ca, un an mai tarziu, sa se insoare cu verisoara lui, Patricia. Intre timp, lucrase in Franta ca profesor de spaniola si jurnalist. Dupa o tinerete in care se apropiase de comunism, ia distanta fata de Fidel Castro, ba chiar il acuza pe Gabriel Garcia Marquez, odinioara prieten, de servilism. Calatoreste, preda la universitati din America si Europa, devine scriitor celebru prin forta epica, luciditatea si ironia sa. In anul 2010, Academia Suedeza i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatura.
Fragment din cartea "Arme si utopii" de Mario Vargas Llosa
"„Lima, oribila”: astfel si-a intitulat, agresiv, o poezie suprarealistul peruan Cesar Moro. Ani buni mai tarziu, un alt scriitor, Sebastian Salazar Bondy, a reluat si a folosit sintagma defaimatoare ca titlu pentru un eseu destinat demolarii mitului Lima — oras idealizat in povestiri, in legende si in versurile muzicii creole — si evidentierii contrastului dintre acel oras presupus maur si andaluz (cu persiene filigranate, in spatele carora se „ascundeau" femei de o frumusete misterioasa si diabolica, tentandu-i pe domnii cu peruci pudrate) si orasul real, dificil, murdar si stresant. Toata literatura peruana s-ar putea imparti in doua tendinte: de a slavi si de a detracta Lima. Probabil ca adevaratul oras nu e nici atat de frumos cum sustin unii, nici atat de urat pe cat sustin ceilalti.
Arme si utopii. Viziuni despre America Latina (Sables y utopias. Visiones de America Latina) reuneste o serie de eseuri politice ale lui Mario Vargas Llosa despre tarile din America Latina; atitudinea cu care scriitorul isi prezinta ideile si convingerile lucide despre realitatea latino-americana, despre sperantele si amenintarile pe care i le intrevede continentului este liberalismul politic, iar din paginile volumului se contureaza limpede atat parcursul intelectual al autorului, cat si o analiza cuprinzatoare a celor mai importante evenimente care au marcat istoria recenta a Americii Latine.
Daca in primele patru capitole ale cartii cititorii pot gasi interviuri cu importanti lideri latino-americani, vehemente critici la adresa nationalismului, populismului, indigenismului, coruptiei, dar si viziunea detaliata a autorului asupra diverselor momente si etape din evolutia istorica a regiunii, in ultimul capitol Vargas Llosa incearca o explicatie socio-politica a realismului magic in literatura, aratand cum se nasc utopiile in cartile unor scriitori de seama precum Jorge Luis Borges, Jose Donoso, Gabriel Garcia Marquez, Fernando Botero, Julio Cortazar, dar mai ales cum tot ceea ce pentru arta din America Latina s-a dovedit extraordinar pentru sistemul social-politic a fost un dezastru.
MARIO VARGAS LLOSA s-a nascut in 1936 la Arequipa, in Peru, si a copilarit in Bolivia impreuna cu mama si bunicii materni, inchipuindu-si ca tatal lui murise si ca fusese un erou. In realitate, la cinci luni dupa casa-torie, acesta isi parasise sotia insarcinata si avea sa-si revada fiul abia zece ani mai tarziu, cand Mario se va intoarce in Peru. Intre 1950 si 1952 urmeaza cursurile unei scoli militare din Lima – experienta descrisa in primul roman, Orasul si cainii. In 1955 se casatoreste cu o matusa, Julia Urquidi, provocand un mare scandal in familie, si divorteaza de ea in 1964, pentru ca, un an mai tarziu, sa se insoare cu verisoara lui, Patricia. Intre timp, lucrase in Franta ca profesor de spaniola si jurnalist. Dupa o tinerete in care se apropiase de comunism, ia distanta fata de Fidel Castro, ba chiar il acuza pe Gabriel Garcia Marquez, odinioara prieten, de servilism. Calatoreste, preda la universitati din America si Europa, devine scriitor celebru prin forta epica, luciditatea si ironia sa. In anul 2010, Academia Suedeza i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatura.
Fragment din cartea "Arme si utopii" de Mario Vargas Llosa
"„Lima, oribila”: astfel si-a intitulat, agresiv, o poezie suprarealistul peruan Cesar Moro. Ani buni mai tarziu, un alt scriitor, Sebastian Salazar Bondy, a reluat si a folosit sintagma defaimatoare ca titlu pentru un eseu destinat demolarii mitului Lima — oras idealizat in povestiri, in legende si in versurile muzicii creole — si evidentierii contrastului dintre acel oras presupus maur si andaluz (cu persiene filigranate, in spatele carora se „ascundeau" femei de o frumusete misterioasa si diabolica, tentandu-i pe domnii cu peruci pudrate) si orasul real, dificil, murdar si stresant. Toata literatura peruana s-ar putea imparti in doua tendinte: de a slavi si de a detracta Lima. Probabil ca adevaratul oras nu e nici atat de frumos cum sustin unii, nici atat de urat pe cat sustin ceilalti.
Chiar daca, in general, e un oras fara personalitate, exista in el locuri frumoase, cateva piete, de pilda, manastiri si biserici si acea bijuterie care e Acho, locul unde se desfasoara coridele. Lima isi mentine interesul pentru luptele cu tauri inca din vremea conchistadorilor si cetateanul din Lima impatimit de cooride e un cunoscator la fel de bun ca unul din Mexic sau Madrid. Fac parte dintre acei entuziasti care incearca sa nu piarda nici o corida pe durata Sarbatorii din Octombrie. Aceasta devotiune o am de la unchiul Juan, inca una dintre nesfarsitele mele rude din partea mamei. Tatal lui fusese prieten cu Juan Belmonte, marele toreador, caruia i-a facut cadou costumul cu care intra in arena din Lima. Acel costum era pastrat ca o relicva in casa unchiului Juan, iar noua, copiilor din familie, ne era aratat numai la ocazii speciale.
Precum coridele, specifice capitalei sunt si dictaturile militare. Peruanii din generatia mea au trait mai mult sub regimuri dictatoriale decat in democratie. Prima dictatura pe care am simtit-o pe propria-mi piele a fost cea a generalului Manuel Apolinario Odria, intre 1948 si 1956, acea perioada cand noi, peruanii de varsta mea, treceam de la copilarie la adolescenta. Generalul Odria l-a indepartat de la putere pe un avocat din Arequipa, Jose Luis Bustamante y Rivero, un var al bunicului meu."
PRP: 43.34 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
9.52Lei
9.52Lei
43.34 LeiPrimești 9 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Premiul Nobel pentru literatura
Arme si utopii. Viziuni despre America Latina (Sables y utopias. Visiones de America Latina) reuneste o serie de eseuri politice ale lui Mario Vargas Llosa despre tarile din America Latina; atitudinea cu care scriitorul isi prezinta ideile si convingerile lucide despre realitatea latino-americana, despre sperantele si amenintarile pe care i le intrevede continentului este liberalismul politic, iar din paginile volumului se contureaza limpede atat parcursul intelectual al autorului, cat si o analiza cuprinzatoare a celor mai importante evenimente care au marcat istoria recenta a Americii Latine.
Daca in primele patru capitole ale cartii cititorii pot gasi interviuri cu importanti lideri latino-americani, vehemente critici la adresa nationalismului, populismului, indigenismului, coruptiei, dar si viziunea detaliata a autorului asupra diverselor momente si etape din evolutia istorica a regiunii, in ultimul capitol Vargas Llosa incearca o explicatie socio-politica a realismului magic in literatura, aratand cum se nasc utopiile in cartile unor scriitori de seama precum Jorge Luis Borges, Jose Donoso, Gabriel Garcia Marquez, Fernando Botero, Julio Cortazar, dar mai ales cum tot ceea ce pentru arta din America Latina s-a dovedit extraordinar pentru sistemul social-politic a fost un dezastru.
MARIO VARGAS LLOSA s-a nascut in 1936 la Arequipa, in Peru, si a copilarit in Bolivia impreuna cu mama si bunicii materni, inchipuindu-si ca tatal lui murise si ca fusese un erou. In realitate, la cinci luni dupa casa-torie, acesta isi parasise sotia insarcinata si avea sa-si revada fiul abia zece ani mai tarziu, cand Mario se va intoarce in Peru. Intre 1950 si 1952 urmeaza cursurile unei scoli militare din Lima – experienta descrisa in primul roman, Orasul si cainii. In 1955 se casatoreste cu o matusa, Julia Urquidi, provocand un mare scandal in familie, si divorteaza de ea in 1964, pentru ca, un an mai tarziu, sa se insoare cu verisoara lui, Patricia. Intre timp, lucrase in Franta ca profesor de spaniola si jurnalist. Dupa o tinerete in care se apropiase de comunism, ia distanta fata de Fidel Castro, ba chiar il acuza pe Gabriel Garcia Marquez, odinioara prieten, de servilism. Calatoreste, preda la universitati din America si Europa, devine scriitor celebru prin forta epica, luciditatea si ironia sa. In anul 2010, Academia Suedeza i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatura.
Fragment din cartea "Arme si utopii" de Mario Vargas Llosa
"„Lima, oribila”: astfel si-a intitulat, agresiv, o poezie suprarealistul peruan Cesar Moro. Ani buni mai tarziu, un alt scriitor, Sebastian Salazar Bondy, a reluat si a folosit sintagma defaimatoare ca titlu pentru un eseu destinat demolarii mitului Lima — oras idealizat in povestiri, in legende si in versurile muzicii creole — si evidentierii contrastului dintre acel oras presupus maur si andaluz (cu persiene filigranate, in spatele carora se „ascundeau" femei de o frumusete misterioasa si diabolica, tentandu-i pe domnii cu peruci pudrate) si orasul real, dificil, murdar si stresant. Toata literatura peruana s-ar putea imparti in doua tendinte: de a slavi si de a detracta Lima. Probabil ca adevaratul oras nu e nici atat de frumos cum sustin unii, nici atat de urat pe cat sustin ceilalti.
Arme si utopii. Viziuni despre America Latina (Sables y utopias. Visiones de America Latina) reuneste o serie de eseuri politice ale lui Mario Vargas Llosa despre tarile din America Latina; atitudinea cu care scriitorul isi prezinta ideile si convingerile lucide despre realitatea latino-americana, despre sperantele si amenintarile pe care i le intrevede continentului este liberalismul politic, iar din paginile volumului se contureaza limpede atat parcursul intelectual al autorului, cat si o analiza cuprinzatoare a celor mai importante evenimente care au marcat istoria recenta a Americii Latine.
Daca in primele patru capitole ale cartii cititorii pot gasi interviuri cu importanti lideri latino-americani, vehemente critici la adresa nationalismului, populismului, indigenismului, coruptiei, dar si viziunea detaliata a autorului asupra diverselor momente si etape din evolutia istorica a regiunii, in ultimul capitol Vargas Llosa incearca o explicatie socio-politica a realismului magic in literatura, aratand cum se nasc utopiile in cartile unor scriitori de seama precum Jorge Luis Borges, Jose Donoso, Gabriel Garcia Marquez, Fernando Botero, Julio Cortazar, dar mai ales cum tot ceea ce pentru arta din America Latina s-a dovedit extraordinar pentru sistemul social-politic a fost un dezastru.
MARIO VARGAS LLOSA s-a nascut in 1936 la Arequipa, in Peru, si a copilarit in Bolivia impreuna cu mama si bunicii materni, inchipuindu-si ca tatal lui murise si ca fusese un erou. In realitate, la cinci luni dupa casa-torie, acesta isi parasise sotia insarcinata si avea sa-si revada fiul abia zece ani mai tarziu, cand Mario se va intoarce in Peru. Intre 1950 si 1952 urmeaza cursurile unei scoli militare din Lima – experienta descrisa in primul roman, Orasul si cainii. In 1955 se casatoreste cu o matusa, Julia Urquidi, provocand un mare scandal in familie, si divorteaza de ea in 1964, pentru ca, un an mai tarziu, sa se insoare cu verisoara lui, Patricia. Intre timp, lucrase in Franta ca profesor de spaniola si jurnalist. Dupa o tinerete in care se apropiase de comunism, ia distanta fata de Fidel Castro, ba chiar il acuza pe Gabriel Garcia Marquez, odinioara prieten, de servilism. Calatoreste, preda la universitati din America si Europa, devine scriitor celebru prin forta epica, luciditatea si ironia sa. In anul 2010, Academia Suedeza i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatura.
Fragment din cartea "Arme si utopii" de Mario Vargas Llosa
"„Lima, oribila”: astfel si-a intitulat, agresiv, o poezie suprarealistul peruan Cesar Moro. Ani buni mai tarziu, un alt scriitor, Sebastian Salazar Bondy, a reluat si a folosit sintagma defaimatoare ca titlu pentru un eseu destinat demolarii mitului Lima — oras idealizat in povestiri, in legende si in versurile muzicii creole — si evidentierii contrastului dintre acel oras presupus maur si andaluz (cu persiene filigranate, in spatele carora se „ascundeau" femei de o frumusete misterioasa si diabolica, tentandu-i pe domnii cu peruci pudrate) si orasul real, dificil, murdar si stresant. Toata literatura peruana s-ar putea imparti in doua tendinte: de a slavi si de a detracta Lima. Probabil ca adevaratul oras nu e nici atat de frumos cum sustin unii, nici atat de urat pe cat sustin ceilalti.
Chiar daca, in general, e un oras fara personalitate, exista in el locuri frumoase, cateva piete, de pilda, manastiri si biserici si acea bijuterie care e Acho, locul unde se desfasoara coridele. Lima isi mentine interesul pentru luptele cu tauri inca din vremea conchistadorilor si cetateanul din Lima impatimit de cooride e un cunoscator la fel de bun ca unul din Mexic sau Madrid. Fac parte dintre acei entuziasti care incearca sa nu piarda nici o corida pe durata Sarbatorii din Octombrie. Aceasta devotiune o am de la unchiul Juan, inca una dintre nesfarsitele mele rude din partea mamei. Tatal lui fusese prieten cu Juan Belmonte, marele toreador, caruia i-a facut cadou costumul cu care intra in arena din Lima. Acel costum era pastrat ca o relicva in casa unchiului Juan, iar noua, copiilor din familie, ne era aratat numai la ocazii speciale.
Precum coridele, specifice capitalei sunt si dictaturile militare. Peruanii din generatia mea au trait mai mult sub regimuri dictatoriale decat in democratie. Prima dictatura pe care am simtit-o pe propria-mi piele a fost cea a generalului Manuel Apolinario Odria, intre 1948 si 1956, acea perioada cand noi, peruanii de varsta mea, treceam de la copilarie la adolescenta. Generalul Odria l-a indepartat de la putere pe un avocat din Arequipa, Jose Luis Bustamante y Rivero, un var al bunicului meu."
Detaliile produsului
