Aromana. Dialect al limbii romane sau limba de sine statatoare? Istoria unei controverse

Aromana - vorbita in diverse localitati din nordul Greciei, sudul Albaniei, Macedonia de Nord si sudul Bulgariei - dar si vlaha meglenita, vorbita in Meglen, bazin situat la frontiera dintre Macedonia de Nord si Grecia, precum si vlaha istriana, vorbita in peninsula croata, sunt ele dialecte ale limbii romane sau limbi aparte? Aceasta problema a fost ridicata, pentru prima oara in Romania, in contextul foarte special al anilor '50. Ea a inaugurat o controversa cu consecinte multiple, a carei istorie si miza, pana in zilele noastre, fac obiectul acestui studiu.

Ideea ca aromana ar putea fi considerata si folosita ca o limba de sine statatoare in Sud-Estul european a provocat reactii dure din partea Academiei Romane si a galaxiei care graviteaza in jurul ei in ultimii 30 de ani. S-a mers pana la acuze de tentative de dezbinare etnica a poporului roman, la adresa vorbitorilor ei de zi cu zi, doritori sa o ocroteasca, sa-i asigure un viitor, dar si a cercetatorilor din Europa centrala si occidentala care atrageau atentia asupra necesitatii de a proteja aceasta "limba mai putin folosita", in pierdere de viteza.
Autor al unui "clasic" al istoriei si lumii aromane: Aromanii, pretutindeni, nicaieri (Cartier, 2012, 2015, 2019), N. Trifon decorticheaza subtilitatile controversei care a opus, dupa al Doilea Razboi Mondial pana in zilele noastre, nume "grele" din lingvistica romaneasca: Alexandru Graur, Ion Coteanu, Dimitrie Macrea si, mai recent, Matilda Caragiu Marioteanu, Cicerone Poghirc, Nicolae Saramandu...