Natura atasamentului fata de oameni sufera schimbari pe durata vietii, in ceea ce priveste locul fiecarei persoane si a variatiilor din cadrul acestor pozitii. In mod normal functia parintilor devine secundara si cea a partenerului de viata devine primara. Aceasta dinamica are de a face cu inaintarea in varsta. Sharper a spus ca flexibilitatea atasamentului este corelata cu gradul de independenta, adica a gradului in care o persoana poate functiona autonom. Nevoia de grija, suport, afirmare se schimba odata cu caracteristicile persoanei si a vietii traite. Un copil cu dificultati intelectuale grave (retard mental) va gandi si se va comporta ca un copil chiar si la varsta adulta.