CONTESTAREA ORTODOXIILOR

Gibson doreste in acest capitol sa trezeasca in fiecare dintre cititorii sai, omul Renasterii, acel om capabil de a gandi impotriva curentului, de a contesta idei ce nu au fost niciodata contestate, sau de a pune intrebari care nu au fost niciodata puse. Caci prin asta s-au diferentiat oamenii Renasterii de semenii lor din alte epoci. Iar nonconformismul si dorinta lor de a contesta adevaruri general acceptate pana atunci a dus la unele dintre cele mai revolutionare descoperiri din istoria lumii.

 

VALORIFICAREA TENDINTELOR

Pentru a se face inteles in legatura cu aceasta conditie a inovatiei, Gibson ne ofera exemplul lui Francesco Petrarca, unul din principalii precursori ai Renasterii, care, in loc sa se adapteze la lumea in care s-a nascut, a inceput sa se gandeasca la cum ar trebui sa fie omenirea in viitor, declansand astfel o avalansa de schimbari pe tot globul si punand astfel bazele lumii moderne. Cu alte cuvinte, valorificarea tendintelor inseamna sa recunosti potentialul viitor al evolutiilor care apar si sa le folosesti pentru a crea noi oportunitati.

 

CANALIZAREA RESURSELOR

Aceasta conditie a inovatiei se refera la capacitatea de a recombina abilitati si bunuri de care te folosesti la un moment dat cu unicul scop de a da nastere la noi oportunitati, la solutii cu totul si cu totul iesite din comun. Autorul exemplifica aici cu modelul lui Johannes Gutenberg care s-a folosit de toate cunostintele pe care le avea ca aurar si de tehnologiile pe care le avea la dispozitie in momentul respectiv, le-a recombinat si a dat nastere tiparului modern care a marcat o adevarata Revolutie in intreaga lume. La fel a facut si Filippo Brunelleschi, aurarul si sculptorul care a inventat primul ceas portabil din lume, dar care a ramas mai degraba cunoscut in istorie pentru arhitectura cupolei Catedralei din Florenta.

 

INTELEGEREA NEVOILOR

Marii inovatori ai lumii s-au gandit la probleme la care nu se gandise nimeni pana atunci si au incercat sa le rezolve.

 

Aceasta este, deci, a patra perspectiva sau al patrulea model de gandire al inovatorului – dorinta de a ajunge la intelegerea profunda a tot felul de fenomene si de a folosi noile cunostinte pentru a rezolva problemele, a aborda nevoile si a imbunatati calitatea vietii in moduri complet noi. 

 

Leonardo da Vinci este probabil personalitatea cea mai relevanta din acest punct de vedere. Cele 13.000 de pagini ale jurnalelor sale au dezvaluit lumii cat de complexe si diverse erau preocuparile acestui geniu. Din aceste preocupari diverse s-au nascut nenumaratele lui inventii care au raspuns unor nevoi de care oamenii nici macar nu erau constienti. Meritul lui da Vinci a fost astfel faptul ca el a identificat aceste nevoi, a combinat ceea ce era posibil cu ceea ce era necesar, si a obtinut noutatea. Galileo Galilei, sustinatorul teoriei heliocentrice este un alt exemplu detaliat in acest capitol. Plecand de la aceasta „formula” a inovatiei, Gibson face mai departe o analiza a motivelor pentru care inovatia nu atinge nivelul asteptarilor in multe companii moderne, ba mai mult, explica de ce se ajunge de multe ori in cadrul marilor corporatii ca mediul sa fie total nefavorabil inovatiei. 

 

Formula inovatiei si marile branduri de succes

 

In cea de-a doua parte a cartii, intitulata „Puterea tiparelor” Gibson ne ofera exemple de companii care au folosit „formula” inovatiei gasite de el si care au revolutionat piata, fiecare in sectorul ei de activitate, oferindu-ne totodata „know how-ul” folosirii pe cont propriu a acestei formule.

• Te vor inspira astfel exemplele lui Jeff Bezos care a valorificat tendintele, intuind in anii '90 puterea pe care o va capata internetul in viitor, renuntand la job si creand imperiul care se numeste Amazon.
• Sau al trustului media ESPN, care si-a canalizat resursele (reportajele sportive, relatiile cu francizele si asociatiile din domeniu, dar si capitalul propriului brand) pentru a deveni astazi cel mai puternic trust de mass-media din domeniul sportului.
• Nu putem sa nu il amintim pe Steve Jobs care isi facuse un adevarat crez din contestarea ortodoxiilor, in conceptia lui inovatorii fiind cei care „nu accepta pur si simplu lumea asa cum e. Ei sunt intotdeauna tentati sa o remodeleze in felul in care isi imagineaza ei ca ar putea sa fie”.
• Si exemplele celor mai priceputi oameni de afaceri la contestarea ortodoxiilor continua cu cel al lui Nicolas Hayek care a reinventat ceasul, transformandu-l mai degraba intr-un accesoriu de moda decat intr-un instrument de masurare a timpului. Astfel s-a nascut gigantul Swatch, care genereaza astazi venituri anuale de peste 10 miliarde de dolari.
• Michael Dell a pornit afacerea Dell in camera lui de camin in timp ce era student. El vindea computere compatibile IBM pe care le asambla din componente standard. Ideea afacerii i-a venit punand la indoiala onestitatea industriei calculatoarelor de pe vremea lui. A creat astfel in scurt timp un gigant care genereaza astazi venituri globale de 57 de miliarde de dolari.
• IKEA a inceput de la ideea ca vinderea mobilierului gata asamblat este depasita de nevoile cumparatorilor de astazi. Prin urmare a hotarat sa vanda elemente modulare pe care clientii sa si le asambleze singuri.
• Nintendo Wii a dus jocurile video la nivelul urmator, gandindu-se sa renunte la modul cum se desfasurau competitiile din industria jocurilor video pana atunci si integrandu-i fizic direct in joc pe participanti.
• Zara s-a impus pe piata renuntand la conceptia ca un brand de moda ar trebui sa isi impuna propriul stil, creand astfel colectii extinse de haine in care fiecare sa poata gasi ceva care sa-i placa.

• Apple si-a castigat fanii impatimiti prin contestarea in masa a vechilor tendinte. Ei s-au intrebat: De ce un computer trebuie sa arate atat de plicticos?, De ce n-am putea sa punem totul intr-o carcasa pastelata, translucida, in forma de jeleu si sa o oferim intr-o gama de „arome” diferite? De ce n-am putea pune 1000 de melodii in buzunarul tau? Cine spune ca telefoanele inteligente trebuie sa fie atat de greoaie? De ce sa spunem ca nu exista piata pentru tablete?

 

Iar povestile despre branduri si oameni de afaceri care au cucerit pietele aplicand formula lui Gibson continua pe tot parcursul cartii. Descopera-le, alaturi de alte fragmente interesante referitoare la: 

• Cum poti inova pe baza resurselor celorlalti, 

• Cum poti inova pe placul clientului,

• Care sunt cei 8 pasi pentru a face o descoperire,

• Ce este si care sunt pasii procesului de creatie?

• Ce este o revelatie?

• Sau… cat de eficiente sunt ideile tale?

 

Cele 4 lentile ale inovatiei a lui Rowan Gibson te va inspira sa gandesti la scara mare, sa privesti cu alti ochi provocarile cu care te confrunti si sa actionezi cu indrazneala pentru a schimba lumea. - Robert B. Tucker, autorul cartii Stimularea dezvoltarii prin inovatie

Rowan Gibson a facut o treaba excelenta cu „dezasamblarea” procesului de inovatie. -  Philip Kotler, profesor emerit de marketing international la Catedra S.C. Johnson a Kellogg School of Management, Northwestern University

 

Este o lucrare excelenta pentru specialistii si pentru organizatiile care cauta sa faca din inovatie o parte a ADN-ului lor. -  Camille Mirshokrai, director general al Leadership Development si asociat la Accenture

 

Cele 4 lentile ale inovatiei a lui Rowan Gibson te va inspira sa gandesti la scara mare, sa privesti cu alti ochi provocarile cu care te confrunti si sa actionezi cu indrazneala pentru a schimba lumea. - Robert B. Tucker, autorul cartii Driving Growth Through Innovation