Intocmai ca un Maestru, personajele din carte va ghideaza pe un drum initiatic, dar, in acelasi timp, va arata ca si intr-o lume complicata va puteti bucura de frumuseti misterioase.

Cu toate acestea, nici nu banuia ce avea sa urmeze, intamplari ce aveau sa-i schimbe viata s-au desfasurat imprevizibil si, pentru ca probabil nimic nu e intamplator, au condus-o pe adevaratul drum pe care trebuia sa mearga pentru a-si implini destinul si scopul venirii ei in aceasta lume.
- E timpul sa lasam gandurile sa zboare, sa se inalte cat mai sus, sa ne indepartam cat mai mult de aceasta lume sordida, in care trupurile noastre sunt atat de implicate. Nu avem nevoie de aripi pentru asta, nici nu suntem ingeri ca sa le avem, dar intuitia ne poate ghida sa facem tot ce trebuie pentru a reusi. Nu vom fi nici cu capul in nori, nici cu picioarele pe pamant... Nu vi se pare interesant?

Fragment din volumul "Autoinitierea" de Dumitru Hristenco:

"In apropierea schitului se afla Pestera Ialomicioara. La intrare exista o harta a pesterii pentru ca este bine ca atunci cand parcurgeti pestera sa stiti pe unde mergeti. Multa lume este impresionata de Sala Altarului, dar adevaratul loc energetic este altul. In Sala Ursilor exista o stanca numita Ursul Mare sau Ursoaica, ce creeaza in jurul sau un spatiu energetic deosebit. Este locul unde va recomand sa va opriti si sa meditati cat timp veti considera necesar, obligatoriu pe intuneric, incercand sa va dezvoltati propria sensibilitate, mai ales in zona chakrei AJNA cunoscuta si sub numele de "al treilea ochi". Cand veti iesi din pestera, veti remarca sigur o schimbare, ceva deosebit.
Revin si reamintesc ca aceste locuri sunt cunoscute din vremea dacilor, care parcurgeau acest traseu in cadrul unor ritualuri magice de initiere intr-un timp suficient pentru a fi constienti de schimbarile pe care adevarurile aflate aici le-au produs pe calea dezvoltarii lor spirituale. In pestera, stateau cativa ani inainte de a parcurge etapele urmatoare. Eu va recomand minim o zi pentru pestera si o zi pentru grota, cel putin la prima parcurgere a traseului. Daca nu aveti timp suficient, puteti relua traseul alta data, chiar si peste un an, si va fi mai bine decat daca veti parcurge intr-o zi tot traseul.
De dimineata s-a alaturat grupului si Roza, careia obligatiile de serviciu nu ii permisesera sa vina mai devreme. Venise cu trenul si o masina pana la hotelul din apropierea schitului si de acolo nu a fost nicio problema sa ajunga la noi. Nu o cunoscusem pe Roza pana acum, dar citisem pe net cateva postari de-ale ei printre care si aceasta:
"Sunt un personaj de roman. Creatorul mi-a dat misiunea sa experimentez multe necazuri si bucurii si chiar sa transform necazurile in bucurii. Adica, in pura traditie romaneasca, "sa fac haz de necaz" si sa supravietuiesc. Pentru asta m-a pus sa traiesc in Romania, cel mai potrivit loc pentru asa ceva. Daca ma plasa in Africa, oare ce ma faceam?"