Jiddu Krishnamurti a fost un gânditor și vorbitor public a cărui activitate s-a întins pe parcursul a peste șase decenii, marcând profund filosofia contemporană. Născut în India și educat în Europa, el a ales să funcționeze ca un observator independent al condiției umane, refuzând orice rol de autoritate spirituală sau religioasă. Mesajul său central se concentrează pe necesitatea unei schimbări interioare profunde, argumentând că transformarea societății este posibilă doar prin înțelegerea propriei minți.

Cărțile sale reprezintă în mare parte transcrieri fidele ale discursurilor și dialogurilor sale publice. Stilul de scriere este caracterizat prin precizie, logică și o absență totală a terminologiei mistice, oferind o analiză directă a proceselor psihologice. Krishnamurti invită cititorul la un proces de auto-examinare activă, în care claritatea este descoperită prin observație proprie și prin chestionarea constantă a certitudinilor.

Temele fundamentale ale operei sale includ natura gândirii și modul în care memoria limitează percepția asupra realității prezente. El explorează libertatea individuală nu ca pe un scop final, ci ca pe punctul de plecare necesar pentru orice înțelegere corectă a vieții. De asemenea, investighează rădăcinile conflictului uman, susținând că violența și frica dispar atunci când individul înțelege structura propriului ego fără a folosi filtrele ideologice sau religioase.

Volumul „Prima și ultima libertate” reprezintă cea mai cuprinzătoare introducere, oferind o expunere vastă a conceptelor sale despre sine și societate. O altă lucrare esențială este „Eliberarea de cunoscut”, un text dens care explică de ce acumularea de tradiții și cunoștințe teoretice poate deveni un obstacol în perceperea adevărului.

O componentă distinctă a operei sale este reprezentată de „Jurnal” o scriere cu caracter intim în care autorul își notează observațiile zilnice și experiențele personale legate de stările de conștiință. Prin scrierile sale, Krishnamurti oferă instrumentele necesare pentru înțelegerea proceselor mentale fără medierea unor dogme.