…foarte putini dintre noi deslusesc si savureaza talcul unui banc. Nu pentru ca celorlalti le-ar lipsi organul de simt. Nici vorba. Vremurile sunt cum sunt. Au fost furate Soarele si Luna, iar fortele intunericului le-au dosit bine. Ca-n poveste. Papusarii sistemului au rasturnat valorile, le-au luat in bascalie, si au asezat pe soclu societatea de consum care a ridicat la rang de virtute superficialitatea. A transformat in stil de viata alunecarea pe suprafete. Daca asa traim, cine mai are apetit si intuitie sa vada miezul unui banc? Dar Dumnezeu are umor in eternitate. Nu se-mpiedica de o nimica toata, de o conspiratie planetara. stie ca cine zambeste mai degraba mintea isi limpezeste. si se bazeaza pe asta. De aceea, a facut in asa fel incat ochiul care vede samburele de intelepciune dintr-o poanta sa deprinda si maiestria de a descifra insusi miezul lumii. E unul din talcurile glumei cosmice.