O carte despre conditia artistului/artistei, despre cutumele lumii literare romanesti in care traim. O arta poetica despre cat de nepoetica poate fi supravietuirea. Elena Vladareanu da voce tuturor vocilor care soptesc pe la colturi, dar nu vorbesc despre propria conditie,  da o voce, in mod radical, frustrarii, furiei si fricilor unor artisti care nu mai au timp sa se ocupe de arta lor, fiind confiscati de stiinta supravietuirii, captivi in ecuatia bani/munca/timp liber. O voce plasata in afara metaforei si a iluziei. Mai mult ca niciodata, Elena Vladareanu isi confirma in aceasta carte stilul, forta, dar si misiunea pe care si-a asumat-o. - Svetlana Carstean "Nu ma simt confortabil sa primesc bani.
Parca scrisul tine de altceva
Mie, nu stiu, mi se pare ca nu muncesc suficient pentru banii
aia.
Mie, dimpotriva, incepe sa mi se para o problema atunci cand
nu sunt platit.
E ca o invalidare a mea.

Sau cand ti se propune sa scrii ceva si nimeni nu aduce vorba
de bani.
Ca si cum nu asta ar fi cel mai important aspect.
Ca si cum nu asta ar fi singurul gand zumzaind in capul
tuturor.
Va invitarn sa scrieti un text despre spatiul dvs. de lucru, trebuie sa
se incadreze intre 5.000 si 10.000 de semne, pentru o antologie pe
care intentionam sa o lansam la targul de carte din toamna. Ne-am
bucura daca ati accepta sa participati la acest proiect.
Nicio vorbulita. Niciuna.
Iar tu... Formulezi un raspuns.
Nu scriu nimic, iti spui. "