Countdown header img 1

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

Ultimele zile la raftul cu

promotiile lunii ianuarie!

12 edituri, titluri cu -30% -10%, 2+1 GRATIS

Start aici maratonului de citit!
Close

Blandetea noptii

De (autor): F. Scott Fitzgerald

Blandetea noptii - F.Scott Fitzgerald
Rasfoieste

Recenzie blog.libris.ro

Fără să fi citit alt roman semnat de F.S. Fitzgerald în afară de Marele Gatsby, recunosc că am trăit o surpriză destul de mare, după ce am citit primele zeci de pagini din cea de-a doua mare operă autorului american. Și asta pentru că Blândețea nopții mi s-a părut inițial un fel de copie mult prea transparentă a Marelui Gatsby: proiectată tot în perioada interbelică, într-un cadru la fel de opulent și de luxos (de data aceasta nu mai vorbim de New Yorkul cufundat în jazz, ci de Riviera franceză, acolo unde Mediterana își dăruiește pigmenții soarelui brutal, unde se simte aerul risipelor rusești apuse, unde noaptea se așază pe labe moi iar petrecerile se țin lanț și șampania este omniprezentă), Blândețea nopții debutează cu același personaj-tip inocent, pe cale să pătrundă în misterioasa și lustruita lume a celor bogați și boemi. Doar că de data aceasta Rosemary, tânăra actriță care își savurează primele succese, la fel de nesigură și de stângace (precum Nick Carraway din Marele Gatsby) în compania americanilor fără de griji veniți să celebreze clipa în opulentele decoruri franceze, se îndrăgostește încă de la început de omologul lui Gatsby din Blândețea nopții, anume de Dick Diver.

La fel ca Jay, și Dick are capacitatea de a-i cuceri pe cei din jur (acesta fiind mai degrabă o chestiune de politețe), de a amuți critica și de a trezi iubirea, de a trece prin stări de excitație care mătură pur și simplu totul în jurul său. Dincolo de aceste similitudini, Dick Diver se dovedește un personaj mai nuanțat și e surprins într-o evoluție mai longevivă decât Jay Gatsby. Într-un fel, pe măsură ce citești Blândețea nopții îți dai seama că, în ciuda asemănărilor din debut, cele două romane ale scriitorului american ajung totuși să evolueze într-o proiecție paralelă, după ce au pornit de la un nod comun: în Blândețea nopții, Fitzgerald pare să exploreze o alternativă fictionala , pornind de la propria sa capodoperă: cum ar fi fost dacă Gatsby ar fi reușit să se căsătorească în cele din urmă cu femeia pe care o iubea. înainte de a fi consumat de propria sa obsesie? Așa cum aflăm din partea a doua a romanului Blândețea nopții Dick Diver este un veteran (sau mai degrabă un pseudoveteran) al Primului Război Mondial care își desăvârșește studiile medicale psihiatrice în Europa. E totuși un băiat relativ sărac care ajunge să se îndrăgostească (la fel ca Jay Gatsby, nu?) de o americancă extrem de bogată: Nicole e internată însă într-un sanatoriu din Elveția, pentru un dezechilibru psihic, o boală recurentă nenumită care îi modifică ocazional dar brutal stările de spirit, alterându-i legătura cu realitatea.

Întâlnirea dintre Dick și Nicole îl provoacă pe psihiatrul care se îndrăgostește de această bolnavă ce îi este dată în grijă, aducându-l în fața unei decizii dificile: a se căsători sau a nu se căsători cu ea? Confruntat cu această oportunitate unică a destinului, Dick asumă tripla provocare: să devină un medic grozav, să o echilibreze, să o protejeze pe Nicole și să trăiască viața la cel mai înalt potențial. În ciuda faptului că sunt priviti cu suspiciune de familia lui Nicole, Dick și noua sa soție devin un cuplu la modă, în toate călătoriile pe care le fac, fără să capete reputația de parveniți, rămânând niște oameni care se dovedesc capabili să înalțe atmosfera și să revigoreze orice întâlnire și orice sejur, indiferent de companie. Sunt vrăjitorii pe care tânăra Rosemary (care va întâlni familia Diver din întâmplare, pe Riviera franceză) va ajunge să îi idolatrizeze pentru echilibrul și pasiunea de care aceștia dau dovadă. Însă, în maniera cunoscută a lui Fitzgerald, strălucirea și farmecul acestor aparențe se destramă, atunci când neajunsurile domestice și fisurile incomplet acoperite de ambițiile lui Dick încep să își facă apariția. Departe de a fi ideală, relația dintre Dick și Nicole rămâne stigmatizată originar de tulburarea soției psihiatrului și de epuizarea lui Dick în a face față tentațiilor dar și a singurătății pe care o resimte uneori în preajma lui Nicole. La rândul ei, Nicole, personajul dependent de soț pentru a face față vieții cotidiene va ajunge să facă primii pași în dobândirea unei autonomii, în explorarea orizontului autenticității și echitabilității relaționale.

Cumva, Blândețea nopții oferă o perspectivă mai sumbră și mai pesimistă decât Marele Gatsby: nu doar aceea că paradisurile terestre sunt fragile și ascund premisele autodistrugerii dar și faptul că idealurile care par tangibile nu rezistă provocării de rezistență în timp pentru muritorilor vulnerabili care trăiesc sub semnul trecătorului, al schimbării și al tentațiilor. Sau poate că Blândețea nopții e mai degrabă un roman despre evoluția inevitabilă a dispozițiilor și a caracterelor pe care o produce trecerea timpului: de la tinerețea nebună și plină de potențial și incertitudini la bătrânețea (poate și înțelepciunea?) cicatrizantă și resemnată. Cu alte cuvinte, așa cum sugerează Mihaela Anghelescu Irimia în postfața volumului, Blândețea nopții pare să fie e o cronică a tranziției de la lunga vară fierbinte franțuzească, la blânda noapte americană a nordului anonim.

Sever Gulea, pentru blog.libris.ro
Citeste mai mult

Blandetea noptii

De (autor): F. Scott Fitzgerald

Publicat in 1934, romanul Blandetea noptii (Tender Is the Night) l-a ridicat pe F. Scott Fitzgerald, asa cum au remarcat criticii, la inaltimea unui „Orfeu modern“. In 1998, Modern Library l-a inclus pe lista celor mai bune 100 de romane in limba engleza ale secolului XX. A fost ecranizat in 1962, cu Jason Robards, Jennifer Jones si Joan Fontaine in rolurile principale, iar in 1985 BBC a lansat o miniserie cu Peter Strauss si Mary Steenburgen. In 1995, The Fountain Theatre din Los Angeles a dramatizat romanul, adaptarea pentru scena castigand PEN Literary Award.

Dick Diver este un stralucit psihiatru american, cu o personalitate magnetica, casatorit cu fosta sa pacienta, Nicole, fermecatoare, bogata, dar cu un grav dezechilibru emotional. Rosemary, o tanara actrita fascinata de Nicole si indragostita iremediabil de sotul acesteia, se avanta in noua idila orbeste, cu intensitate, la fel cum vaneaza roluri care sa-i aduca celebritatea mult visata. Prinsi in valtoarea evenimentelor tumultuoase din viata lor, dar si a epocii de dupa Primul Razboi Mondial, cand America nu mai crede in nimic, Dick si Nicole initiaza un periculos pas de deux pe granita dintre nebunie si normalitate, dintre iubire si moarte.

FRANCIS SCOTT FITZGERALD s-a nascut in St. Paul, Minnesota, la 24 septembrie 1896. A urmat Princeton University, in 1917 intrand in armata, iar dupa demobilizare s-a mutat la New York. Publicat in 1920, primul sau roman, Dincoace de Paradis (This Side of Paradise), s-a bucurat imediat de o mare popularitate, urmat, in 1922, de Cei frumosi si blestemati (The Beautiful and Damned). In 1920 s-a casatorit cu Zelda Sayre (1900–1948), iar cuplul, al carui unic copil, Frances Scott „Scottie" Fitzgerald, scriitoare si ziarista, se naste in 1921, a locuit cand la Paris sau New York, cand pe Riviera franceza, devenind parte a cercului de emigranti americani care ii includea pe Gertrude Stein, Ernest Hemingway si John Dos Passos. In 1925 lui Fitzgerald i-a aparut capodopera Marele Gatsby (The Great Gatsby), care nu a avut succes decat dupa moartea sa. Tensiunile din cuplu s-au accentuat pe parcurs, din cauza alcoolismului scriitorului si a problemelor psihice ale Zeldei, care, din 1930, a fost internata in diferite sanatorii, reusind totusi sa scrie romanul semi-autobiografic Save Me the Waltz, publicat in 1932. La sfarsitul anilor '20, Fitzgerald a inceput sa lucreze la al doilea mare roman al sau, Blandetea noptii (Tender Is the Night), aparut in anul 1934, care transfigureaza dezastrul mariajului cu Zelda. Fiind intr-o constanta lipsa de bani, a publicat masiv povestiri comerciale in diferite reviste. In 1937 s-a mutat la Hollywood, unde, uitat de lumea literara, a scris scenarii de film. In urma unui infarct, a murit la 21 decembrie 1940, lasand neterminat romanul Dragostea ultimului magnat (The Last Tycoon), aparut in 1941. Fitzgerald este autorul mai multor volume de povestiri, printre care Tales of the Jazz Age (1922), All the Sad Young Men (1926), Babylon Revisited and Other Stories (1960). A mai scris volumul autobiografic The Crack-Up (1945) si eseuri. A intretinut o vasta corespondenta publicata postum. Opera lui Fitzgerald este emblematica pentru asa-numita epoca a jazzului din anii '20, despre generatia sa scriitorul afirmand ca „a crescut ca sa descopere ca toti zeii sunt morti, toate razboaiele incheiate si orice credinta in oameni zdruncinata".

Citeste mai mult

-20%

36.22Lei

45.28 Lei

Sau 3622 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

Indisponibil

Descrierea produsului

Publicat in 1934, romanul Blandetea noptii (Tender Is the Night) l-a ridicat pe F. Scott Fitzgerald, asa cum au remarcat criticii, la inaltimea unui „Orfeu modern“. In 1998, Modern Library l-a inclus pe lista celor mai bune 100 de romane in limba engleza ale secolului XX. A fost ecranizat in 1962, cu Jason Robards, Jennifer Jones si Joan Fontaine in rolurile principale, iar in 1985 BBC a lansat o miniserie cu Peter Strauss si Mary Steenburgen. In 1995, The Fountain Theatre din Los Angeles a dramatizat romanul, adaptarea pentru scena castigand PEN Literary Award.

Dick Diver este un stralucit psihiatru american, cu o personalitate magnetica, casatorit cu fosta sa pacienta, Nicole, fermecatoare, bogata, dar cu un grav dezechilibru emotional. Rosemary, o tanara actrita fascinata de Nicole si indragostita iremediabil de sotul acesteia, se avanta in noua idila orbeste, cu intensitate, la fel cum vaneaza roluri care sa-i aduca celebritatea mult visata. Prinsi in valtoarea evenimentelor tumultuoase din viata lor, dar si a epocii de dupa Primul Razboi Mondial, cand America nu mai crede in nimic, Dick si Nicole initiaza un periculos pas de deux pe granita dintre nebunie si normalitate, dintre iubire si moarte.

FRANCIS SCOTT FITZGERALD s-a nascut in St. Paul, Minnesota, la 24 septembrie 1896. A urmat Princeton University, in 1917 intrand in armata, iar dupa demobilizare s-a mutat la New York. Publicat in 1920, primul sau roman, Dincoace de Paradis (This Side of Paradise), s-a bucurat imediat de o mare popularitate, urmat, in 1922, de Cei frumosi si blestemati (The Beautiful and Damned). In 1920 s-a casatorit cu Zelda Sayre (1900–1948), iar cuplul, al carui unic copil, Frances Scott „Scottie" Fitzgerald, scriitoare si ziarista, se naste in 1921, a locuit cand la Paris sau New York, cand pe Riviera franceza, devenind parte a cercului de emigranti americani care ii includea pe Gertrude Stein, Ernest Hemingway si John Dos Passos. In 1925 lui Fitzgerald i-a aparut capodopera Marele Gatsby (The Great Gatsby), care nu a avut succes decat dupa moartea sa. Tensiunile din cuplu s-au accentuat pe parcurs, din cauza alcoolismului scriitorului si a problemelor psihice ale Zeldei, care, din 1930, a fost internata in diferite sanatorii, reusind totusi sa scrie romanul semi-autobiografic Save Me the Waltz, publicat in 1932. La sfarsitul anilor '20, Fitzgerald a inceput sa lucreze la al doilea mare roman al sau, Blandetea noptii (Tender Is the Night), aparut in anul 1934, care transfigureaza dezastrul mariajului cu Zelda. Fiind intr-o constanta lipsa de bani, a publicat masiv povestiri comerciale in diferite reviste. In 1937 s-a mutat la Hollywood, unde, uitat de lumea literara, a scris scenarii de film. In urma unui infarct, a murit la 21 decembrie 1940, lasand neterminat romanul Dragostea ultimului magnat (The Last Tycoon), aparut in 1941. Fitzgerald este autorul mai multor volume de povestiri, printre care Tales of the Jazz Age (1922), All the Sad Young Men (1926), Babylon Revisited and Other Stories (1960). A mai scris volumul autobiografic The Crack-Up (1945) si eseuri. A intretinut o vasta corespondenta publicata postum. Opera lui Fitzgerald este emblematica pentru asa-numita epoca a jazzului din anii '20, despre generatia sa scriitorul afirmand ca „a crescut ca sa descopere ca toti zeii sunt morti, toate razboaiele incheiate si orice credinta in oameni zdruncinata".

Citeste mai mult

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one