Blister - Gabriela Feceoru

    "blister-ul cu care debuteaza Gabriela Feceoru e, deopotriva, un memorial de trauma si un exercitiu de exorcizare. Trauma biografica e purtata ca un stigmat transparent sub orice secventa, iar exorcizarea foloseste reteta nonsalantei in transcrierea de cotidiene sau anamneze. Dar o nonsalantacare merge – in stil dansant, ce-i drept – spre punctele de implozie ale anxietatii, spre momentele negre in care „am vrut sa moara si mana care scrie” sau in care rugaciunea devine contra-rugaciune. Gabriela prefera scriitura hieratizata, enuntul verticalizat – o poetica, asadar, a rozariului de nominale si a murmurului firav de frustrari, a incidentelor sentimentale cu unhappy-end si a starilor de destramare. Dar, la Gabriela, tocmai ceea ce e mai firav e mai tare." - Al. Cistelecan

    Gabriela Feceoru (n. 03.05.1993, loc. Petrosani) este poeta. Absolventa a Facultatii de Stiinte si Litere din cadrul Universitatii „Petru Maior” din Targu-Mures, este masteranda a aceleiasi facultati.

    Fragment din volumul de poezii "Blister" de Gabriela Feceoru:

    „blister

 sunt fiica vitrega,
 manechinul de plastic
 expus, incremenit. numai
 corindon, diamante si
 tantal. nimeni nu
 poate fi mai
 elegant. nimeni nu-si
 poate permite asemenea
 extravagante. intr-adevar imi
 iubesc mama fiindca
 prima data s-a
 casatorit cu tatal
 meu. pe tata
 il cheama Constantin.
 Costantin locuieste in
 orasul in care
 m-am nascut. m-au
 numit Elena, inadins
 pentru ca eu
 si tata sa
 avem o zi
 onomastica impreuna. in
 copilarie imi faceam
 lectiile la lumina
 opaitului. mai tarziu
 am intalnit un
 baiat. traia intr-o
 casa cu mansarda.
 si el isi
 facuse lectiile in
 copilarie tot la
 lumina opaitului. uite,
 a doua casatorie
 a mamei, un video-mapping
 on the church's walls.
 tare. eu sunt
 fiica vitrega, manechinul
 de plastic. ma
 numesc Elena, dar
 de acum, stiu,
 ma veti striga
 blister.”