Ar vrea sa spuna adevarul si sa ceara ajutor, dar ii e teama ca toata lumea o considera deja o pacoste, insa domnul Daniels, noul ei profesor, reuseste sa-i vada potentialul si o ajuta sa nu se mai teama de litere sau de citit. Datorita lui si bunilor ei prieteni, ajunge sa nu se mai simta ca un peste in copac si accepta faptul ca a fi diferit nu e deloc ceva rau.

 

    “Mama insista sa ma duc la petrecerea lui Shay. Chiar si dupa ce ii spun ca Shay e rea.

    — Dar vor fi si alti copii acolo, nu? zice ea. S-ar putea sa te distrezi.

    Albert a sterpelit invitatia din cutia postala inainte s-o vada mama lui. Keisha urmeaza sa se duca impreuna cu familia in vizita la bunica ei. Asa ca raman singura.

    La pranz ii intreb pe Albert si pe Keisha ce boli as putea invoca sa nu ma duc.

    — Ce zici de ciuma bubonica? Cunoscuta si sub numele de ciuma neagra? intreaba Albert.

    Keisha aproape ca scuipa laptele pe care-l are in gura.

    — Vorbesti serios?

    — Poate ca-i cam mult, zic eu, dar pe urma cad pe ganduri. Cum se manifesta, totusi?

    — Pai... frisoane, febra, dureri musculare. Spasme. Degetele de la maini si de la picioare, nasul si buzele se innegresc din cauza ca celulele mor... Si scuipi sange, cel mai probabil.

    — Albert! exclama Keisha. Asta-i o nebunie. Poate sa spuna ca are o boala de om normal, sa stii. Sa tuseasca. Sa-i curga nasul. Iti suna cunoscut?

    — Sigur, zice el, muscand din sendvis. Numai ca mi se pare neinteresant, atata tot.

    Petrecerea lui Shay se tine la Gradinile cu Fluturi, si cand ajung recunosc cateva fete din alte clase. Toate poarta bratari ale prieteniei. Jessica are si mai multe acum. Inca tanjesc sa am si eu si ma intreb daca Keishei nu i-ar placea o astfel de bratara.

    Curand ne incolonam si mergem in principala gradina cu fluturi, care este de fapt un cort din plastic transparent, ridicat intr-o hala mai mare. Cortul e plin de plante si de flori, in jurul carora zboara sute de fluturi. Oamenii se opresc ca sa se aseze fluturii pe ei si e de-ajuns sa le vezi ochii ca sa-ti dai seama cat sunt de fericiti.

    Inainte sa intram in cort, o doamna ne vorbeste despre fluturi. Ne povesteste despre desenele de pe aripile lor si ne spune sa ne uitam dupa cei cu cate un punct urias pe fiecare aripa. Este un model menit sa sperie alte animale, facandu-le sa creada ca sunt ochi si ca fluturii sunt mai mari si mai periculosi, ca sa fie lasati in pace. As vrea sa pot proceda si eu la fel cu Shay - si Albert cu baietii aceia."