Cancel Beethoven in Minunata Lume Noua
Cancel Beethoven in Minunata Lume Noua
Recenta aniversare a 250 de ani de la nasterea lui Beethoven a cazut la sfarsitul unei perioade lungi de 70 ani in care marele compozitor a fost supus unor atacuri continue ale muzicologiei post-moderne de limba engleza, care au culminat cu miscarea Cancel Beethoven, in vartejul de daramari ale statuilor vinovate de-a fi "albe" din Statele Unite. Cercetatori, profesori, doctori si doctoranzi au speculat agresiv pe linia unor "isme" moderne, raspandind neadevaruri si chiar minciuni sfruntate despre om. Chiar si muzica sa a fost atacata de catre feminismul recent, care a acuzat-o de "masculinitate violenta" si de a reprezenta interesele oprimantei societati patriarhale a vremii lui. Aceste viziuni pretins "innoitoare" au devenit muzicologie mainstream si n-au fost niciodata scrutate pana a facut-o Stefan Romano, intai in limba engleza si acum in limba sa materna.
Stefan Romano nu este nici muzician, nici muzicolog, ci numai un pasionat iubitor al muzicii clasice, in special al celei a lui Beethoven, care i-a insotit viata incepand din adolescenta timpurie. Nascut in Romania in vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial, a crescut si a trait sub regimul comunist. Desi avea aptitudini scriitoricesti, a ales o profesie inginereasca, cea de software engineer, calitate in care a scris articole de specialitate si (in colaborare) un manual de programare in limbajul Fortran ce mai poate fi afl at in anticariate.
Romano a reusit sa emigreze in S.U.A putin inainte de prabusirea regimului comunist. Ajuns in Statele Unite, a fost software engineer, dar si-a putut implini si dorinta de a deveni, ce se numeste acolo, un Beethoven scholar amator. Membru de multi ani in American Beethoven Society si in echivalentul sau francez, Association Beethoven, France et Francophonie, a publicat articole de muzicologie in engleza si franceza in revistele celor doua asociatii. Dintre acestea merita mentionat unul, Ending the Fifth in The Beethoven Journal, raspunzand unei intrebari ce a preocupat lumea muzicala timp de doua secole: de ce a incheiat Beethoven Simfonia a V-a cu acel lung, enervant sir de acorduri?
Cand a descoperit ca nicio autoritate muzicala nu a reactionat critic la campania de defaimare a lui Beethoven si a muzicii sale, in muzicologia americana a ultimelor decenii, Romano a intreprins o analiza aprofundata a zisei campanii in cartea Beethoven at 250: Man and Music Under Siege (Reflection Publishing, 2021), aici prezentata in versiune romaneasca. Cartea reveleaza faptele biografice si extrabiografice care invalideaza complet toate aceste teorii, expunandu-le ca fi ind falsuri profesionale si intelectuale. Aceasta este, probabil, cea mai buna forma de a cinsti aniversarea sfertului de mileniu de la nasterea lui Beethoven.
Descrierea produsului
Recenta aniversare a 250 de ani de la nasterea lui Beethoven a cazut la sfarsitul unei perioade lungi de 70 ani in care marele compozitor a fost supus unor atacuri continue ale muzicologiei post-moderne de limba engleza, care au culminat cu miscarea Cancel Beethoven, in vartejul de daramari ale statuilor vinovate de-a fi "albe" din Statele Unite. Cercetatori, profesori, doctori si doctoranzi au speculat agresiv pe linia unor "isme" moderne, raspandind neadevaruri si chiar minciuni sfruntate despre om. Chiar si muzica sa a fost atacata de catre feminismul recent, care a acuzat-o de "masculinitate violenta" si de a reprezenta interesele oprimantei societati patriarhale a vremii lui. Aceste viziuni pretins "innoitoare" au devenit muzicologie mainstream si n-au fost niciodata scrutate pana a facut-o Stefan Romano, intai in limba engleza si acum in limba sa materna.
Stefan Romano nu este nici muzician, nici muzicolog, ci numai un pasionat iubitor al muzicii clasice, in special al celei a lui Beethoven, care i-a insotit viata incepand din adolescenta timpurie. Nascut in Romania in vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial, a crescut si a trait sub regimul comunist. Desi avea aptitudini scriitoricesti, a ales o profesie inginereasca, cea de software engineer, calitate in care a scris articole de specialitate si (in colaborare) un manual de programare in limbajul Fortran ce mai poate fi afl at in anticariate.
Romano a reusit sa emigreze in S.U.A putin inainte de prabusirea regimului comunist. Ajuns in Statele Unite, a fost software engineer, dar si-a putut implini si dorinta de a deveni, ce se numeste acolo, un Beethoven scholar amator. Membru de multi ani in American Beethoven Society si in echivalentul sau francez, Association Beethoven, France et Francophonie, a publicat articole de muzicologie in engleza si franceza in revistele celor doua asociatii. Dintre acestea merita mentionat unul, Ending the Fifth in The Beethoven Journal, raspunzand unei intrebari ce a preocupat lumea muzicala timp de doua secole: de ce a incheiat Beethoven Simfonia a V-a cu acel lung, enervant sir de acorduri?
Cand a descoperit ca nicio autoritate muzicala nu a reactionat critic la campania de defaimare a lui Beethoven si a muzicii sale, in muzicologia americana a ultimelor decenii, Romano a intreprins o analiza aprofundata a zisei campanii in cartea Beethoven at 250: Man and Music Under Siege (Reflection Publishing, 2021), aici prezentata in versiune romaneasca. Cartea reveleaza faptele biografice si extrabiografice care invalideaza complet toate aceste teorii, expunandu-le ca fi ind falsuri profesionale si intelectuale. Aceasta este, probabil, cea mai buna forma de a cinsti aniversarea sfertului de mileniu de la nasterea lui Beethoven.
Detaliile produsului
