Capcana unui compromis. Securitatea si arheologia 1947-1967 este scrisa de Oana Stanciulescu pe baza cercetarii a zeci de volume din arhivele CNSAS.

Obsesia regimului comunist fata de romanii care au refuzat sa se mai intoarca in tara, alegand libertatea si democratia occidentala sau cea de peste Ocean, a ramas neschimbata din 1945 pana in 1989, Aceasta obsesie s-a concretizat in sute de dosare de urmarire, sute de agenti ofiteri de Securitate pusi pe urmele romanilor din exil, infiltrati in mediile in care activau, si mii de note informative. Faptul ca romanilor ramasi in strainatate li s-a anulat cetatenia romana si ei au devenit cetateni ai altor state nu a impiedicat Securitatea sa-i urmareasca, sa incerce sa le saboteze viata profesionala, sa incerce sa ii atraga de partea regimului comunist, iar in cazul unora chiar sa ii asasineze.

Poate ca cititorii vor fi atrasi, provocati chiar, de partea anecdotica a lucrarii, vor cauta deci actiunile si delatiunile din viata unui arheolog sau a altui arhe­olog. Cu siguranta nu acesta a fost scopul lucrarii Oanei Stanciulescu, pentru ca aceasta incearca de fapt sa vada interesul pe care regimul dictatorial comunist il avea in manipularea si influentarea cercetarii arhe­ologice si felul in care Securitatea ca unealta a statului comunist opera in mod concret in sensul aplicarii dis­pozitiilor conducerii statului. De fapt, printr-o enorma munca de cercetare a arhivelor Securitatii, autoarea incearca sa descopere pasii, mijloacele, argumentele si instrumentele prin care statul comunist si bratul sau inarmat - Securitatea - doreau sa influenteze cercetarea arheologica cu sco­pul ca rezultatele acesteia sa fie cele pe care Romania comunista si le dorea. - Vlad Nistor