Jos� Mourinho: Up Close and Personal

Am citit varianta în română, o bună parte din ea pe tren, în direcția Cluj-Suceava, când mergeam la nunta unui fost coleg de serviciu. Concluzia e că mi-a plăcut această carte, ni-l prezintă pe Mourinho dincolo de lumina reflectoarelor, de gazon și de banca tehnică, dincolo de trofeele cucerite.

Uneori, se întâmplă ca fotbaliștii de clasă mondială să fie foarte individualiști atunci când nu se află pe teren. The Special One a amintit cum Essien și-a invitat colegii de la Real Madrid la ziua lui. Foarte puțini au onorat invitația. Mourinho l-a consolat și i-a oferit exact argumentul de mai sus. Tot despre Mourinho aflăm cum a fost cât pe ce să devină pentru prima dată selecționer, înainte de a ajunge la Inter, în 2008. Mourinho a refuzat naționala Angliei, care a ratat calificarea la Europeanul din acel an. Destinul lui putea fi altul. Mai bun, mai rău. Nu putem ști. Cert e că nu l-ar mai fi antrenat pe Chivu și nu ar mai fi avut șansa de a cuceri Liga Campionilor pentru a doua oară, după ce o făcuse și cu FC Porto. („Sub lupă”, de Robert Beasley)