Ancheta in infern
Povestea incepe in Gradina Cismigiu, unde doi batrani se intalnesc pe o banca. Continua apoi in fata unui pahar de coniac… Nu trece mult si ies la iveala mosteniri tentante, documente false, accidente aranjate si crime. Cine e omul ingropat „intr-o hruba din spatele casei“? De ce a sfarsit asa? O ancheta cu multe fire, intr-un roman scris in stilul binecunoscut al Rodicai Ojog-Brasoveanu.
Fragment:
„- In noaptea aceea, relua Alexandra, eram de garda. Ma simteam rau dupa o sarcina extrauterina operata nu prea stralucit. Am rugat un coleg sa-mi tina locul. Am luat un taxi si m-am intors acasa. Intempestiv. Rase din gat. Ca in piesele bulevardiere. Era in pat cu o individa, o femeie ordinara, cu par rosu si ochii ca laturile. Pe tampla, o aluna mare, urata, cat o ghinda. O stiam... Servea, mi se pare, la bodega din cartier. M-am sprijinit de usa. El s-a napustit asupra mea cu pumnii, m-a lovit in cap, in sani, in stomac. „De ce n-ai telefonat inainte?" Cealalta, inspaimantata, si-a luat geanta si a fugit. Ca prin vis imi amintesc. M-a cuprins groaza. Groaza irationala ca ma va omori, ca n-am sa scap. M-am repezit pe scari. S-a luat dupa mine, cu incapatanarea aceea specifica a betivilor care isi concentreaza brusc intregul univers singura dorinta. Era beat. A alunecat pe scari si a cazut pe spate, izbindu-se puternic cu bulbul rahidian de marginea treptelor. A murit pe loc. Se opri, stergandu-si cu dosul palmei tamplele asudate. Am gresit, dar si astazi sunt convinsa ca nu m-ar fi crezut nimeni. Ranile, rochia sfasiata, balamucul din casa indicau o disputa. Si atunci l-am ingropat intr-o hruba, in spatele cladirii. Vila are un coridor secret, care leaga hruba de sufragerie. Asemenea culoare erau frecvent proiectate la constructiile ridicate in timpul legionarilor. Am astupat usa mascata in nisa, zidind trecerea. In curte se faceau reparatii. Var, nisip, caramizi. Asta mi-a dat ideea. Cum am avut atata putere? Cred ca atunci am dat cea mai mare demonstratie de vointa. Ce sa-ti mai spun... Despre cosmarul celor ce au urmat? Ani in sir traind, dormind, visand acelasi spectru? Bestia ingropata, cealalta care ma santaja! O mostenire diabolica, ca si cum as fi fost ursita din leagan sa traiesc de la un capat la altul al vietii un cosmar fara sfarsit.„
PRP: 24.90 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
9.82Lei
9.82Lei
24.90 LeiPrimești 9 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Povestea incepe in Gradina Cismigiu, unde doi batrani se intalnesc pe o banca. Continua apoi in fata unui pahar de coniac… Nu trece mult si ies la iveala mosteniri tentante, documente false, accidente aranjate si crime. Cine e omul ingropat „intr-o hruba din spatele casei“? De ce a sfarsit asa? O ancheta cu multe fire, intr-un roman scris in stilul binecunoscut al Rodicai Ojog-Brasoveanu.
Fragment:
„- In noaptea aceea, relua Alexandra, eram de garda. Ma simteam rau dupa o sarcina extrauterina operata nu prea stralucit. Am rugat un coleg sa-mi tina locul. Am luat un taxi si m-am intors acasa. Intempestiv. Rase din gat. Ca in piesele bulevardiere. Era in pat cu o individa, o femeie ordinara, cu par rosu si ochii ca laturile. Pe tampla, o aluna mare, urata, cat o ghinda. O stiam... Servea, mi se pare, la bodega din cartier. M-am sprijinit de usa. El s-a napustit asupra mea cu pumnii, m-a lovit in cap, in sani, in stomac. „De ce n-ai telefonat inainte?" Cealalta, inspaimantata, si-a luat geanta si a fugit. Ca prin vis imi amintesc. M-a cuprins groaza. Groaza irationala ca ma va omori, ca n-am sa scap. M-am repezit pe scari. S-a luat dupa mine, cu incapatanarea aceea specifica a betivilor care isi concentreaza brusc intregul univers singura dorinta. Era beat. A alunecat pe scari si a cazut pe spate, izbindu-se puternic cu bulbul rahidian de marginea treptelor. A murit pe loc. Se opri, stergandu-si cu dosul palmei tamplele asudate. Am gresit, dar si astazi sunt convinsa ca nu m-ar fi crezut nimeni. Ranile, rochia sfasiata, balamucul din casa indicau o disputa. Si atunci l-am ingropat intr-o hruba, in spatele cladirii. Vila are un coridor secret, care leaga hruba de sufragerie. Asemenea culoare erau frecvent proiectate la constructiile ridicate in timpul legionarilor. Am astupat usa mascata in nisa, zidind trecerea. In curte se faceau reparatii. Var, nisip, caramizi. Asta mi-a dat ideea. Cum am avut atata putere? Cred ca atunci am dat cea mai mare demonstratie de vointa. Ce sa-ti mai spun... Despre cosmarul celor ce au urmat? Ani in sir traind, dormind, visand acelasi spectru? Bestia ingropata, cealalta care ma santaja! O mostenire diabolica, ca si cum as fi fost ursita din leagan sa traiesc de la un capat la altul al vietii un cosmar fara sfarsit.„
Detaliile produsului
