Despre situatia Bisericii Ortodoxe Romane in perioada 1945-1964 s-au scris numeroase lucrari mai mult sau mai putin corecte, exactitatea lor variind in functie de izvoarele folosite si de scopul urmarit. Utilizarea exclusiva a documentelor oficiale provenite fie din bibliotecile si arhivele Bisericii Ortodoxe Romane, fie din arhivele statului, cum ar fi periodice, legi, decrete etc., ofera doar o imagine incompleta si, de multe ori, deformata a vietii Bisericii Ortodoxe pentru ca aceste surse de fapt ascund adevaratele conflicte ale epocii. Deschiderea arhivelor fostei Securitati a condus la cu totul alte concluzii decat cele vehiculate de istoricii superficiali, care si-au construit argumentatiile numai pe baza unor articole publicate, nu si pe baza documentelor, privind discursul Bisericii Ortodoxe Romane in perioada comunista. Cum a fost perceput acest discurs de catre cele doua autoritati aflate in dialog: Biserica si statul comunist? Care a fost distanta intre vorbe si fapte din perspectiva ambelor autoritati? Au existat mai multe discursuri ale Bisericii in perioada comunista? Daca da, atunci care este cel adevarat? Iata cateva din intrebarile la care aceasta lucrare isi propune sa raspunda. - Autorul