Omul a evoluat și a creat grație inteligenței lui, pe care și-a antrenat-o permanent din rațiuni de supraviețuire și pe care a cultivat-o prin acumulări culturale succesive. Pornind de la o necesitate evidentă de a-și eficientiza activitatea, inteligența a inventat roata, a creat alfabetul și a sistematizat reprezentarea civilizației în expansiune prin intermediul numerelor. Grație inteligenței activate pentru satisfacerea nevoilor primare într-o manieră tot mai elevată, folosim azi denimul în locul pieilor de animale și ne înmagazinăm cunoștințele într-un sistem „cloud” al bibliotecii universale borgesiene. Prin intermediul inteligenței, ne reprezentăm Viața și îi conferim, dincolo de stadiul animalic al instinctelor primare, diferite seturi de valori.
Ne aflăm însă acum (de fapt, de mai bine de un deceniu!) în fața unei schimbări radicale de paradigmă: suntem puși în situația ca, prin intermediul inteligenței artificiale (mult-admirata și, totodată, temuta AI), să acceptăm substituirea facultăților cognitive și de gândire/interpretare a Lumii printr-o operație de externalizare fără precedent. Delegăm inteligenței artificiale ceea ce, înainte vreme, lucram cu mintea proprie. Multe lucruri - aproape toate, în fapt - devin incredibil de ușoare, începând cu temele școlare, rezolvate „pe nemestecate”, prin intermediul unui singur click, cu ChatGPT, și ajungând la proiecte extrem de complexe dezvoltate, în câteva ore, de către un singur computer în locul unui laborios efort uman de echipă care ar fi durat, poate, câteva săptămâni.
Pare și, efectiv, este un proces revoluționar, nemaîntâlnit în istoria culturală a umanității (deși aceasta este, practic, scoasă din schemă în favoarea unui construct virtual!), care transcende simpla înlocuire a unei epoci tehnologice cu o alta, consecințele socioeconomice, ecologice, psihologice și, în ultimă instanță, etice, refăcând din temelii, peste noapte, societatea. Vor dispărea meserii și structuri sociale, se reorganizează din mers, dar radical lanțurile de comunicare, matricea esențială a lumii așa cum am cunoscut-o până de curând este înlocuită de o alta, pe care încă nu o putem aproxima corect și care tinde să ne scape de sub control.