Chimie anorganica vol.1
Chimie anorganica vol.1
Lucrarea Chimie anorganica, este elaborata in doua volume: Chimie anorganica - Structura atomului. Legatura chimica si Chimie anorganica - Chimia sistematica a elementelor tipice.
Volumul I al lucrarii Chimie anorganica isi propune sa fie un suport de curs util in insusirea unor notiuni fundamentale ale acestei discipline (configuratia electronica a elementelor, corelatiile configuratie electronica si pozitie in sistemul periodic, configuratie electronica si proprietati fizico-chimice, configuratie electronica si legaturi chimice etc.). Aceste notiuni, prezentate riguros si accesibil, sunt absolut necesare pentru intelegerea corecta a chimiei clasice si moderne a elementelor si compusilor formati de acestea.
Exercitiile si problemele introduse in fiecare dintre cele doua volume au rolul de a angaja activ studentul, oferindu-i adeseori o tema de documentatie sau un subiect de gandire, in scopul consolidarii cunostintelor de chimie.
Fragment:
"3. LEGATURA CHIMICA
3.1. Introducere. Tipuri de legaturi
Legaturile chimice reprezinta forte atractive care se manifesta intre diferita atomi, pe care ii leaga in anumite entitati (molecule, ioni, radicali) cu caracteristici bine dejanite.
Notiunile de legatura chimica si vaknta au aparut cu mult inainte de a se confirma experimental si teoretic complexitatea structurii atomului. Astazi se stie ca numai gazele nobile si metalele in stare de vapori exista sub forma de atomi liberi, care se comporta ca sfere elastice si nu interactioneaza in timp ce se deplaseaza dezordonat intr-un anumit spatiu.
Notiunea de molecula (grup, grupare, in limba latina) a fost introdusa de Avogadro (1811) pentru a explica legile combinatiilor chimice in stare gazoasa si ulterior a fost extinsa si asupra combinatiilor in stare lichida si solida.
Notiunea de molecula isi pastreaza semnificatia stricta doar la starea gazoasa, unde, intr-adevar, reprezinta o entitate fizica de sine statatoare. In lichide si mai ales in solide, individualitatea moleculei se pierde datorita interactiilor intermoleculare si pentru aceste stari, formula bruta a unei substante reprezinta in primul rand raportul de combinare al atomilor.
Capacitatea atomilor de a se combina si de a stabili legaturi chimice a fost recunoscuta inca din perioada clasica a chimiei, iar conceptele asupra acestor legaturi a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei ca stiinta, inregistrandu-se cateva etape istorice distincte. Prima teorie asupra legaturii chimice a fost introdusa de Berzelius (1819, teoria dualista bazata pe atractii interatomice electrostatice). "
Volumul I al lucrarii Chimie anorganica isi propune sa fie un suport de curs util in insusirea unor notiuni fundamentale ale acestei discipline (configuratia electronica a elementelor, corelatiile configuratie electronica si pozitie in sistemul periodic, configuratie electronica si proprietati fizico-chimice, configuratie electronica si legaturi chimice etc.). Aceste notiuni, prezentate riguros si accesibil, sunt absolut necesare pentru intelegerea corecta a chimiei clasice si moderne a elementelor si compusilor formati de acestea.
Exercitiile si problemele introduse in fiecare dintre cele doua volume au rolul de a angaja activ studentul, oferindu-i adeseori o tema de documentatie sau un subiect de gandire, in scopul consolidarii cunostintelor de chimie.
Fragment:
"3. LEGATURA CHIMICA
3.1. Introducere. Tipuri de legaturi
Legaturile chimice reprezinta forte atractive care se manifesta intre diferita atomi, pe care ii leaga in anumite entitati (molecule, ioni, radicali) cu caracteristici bine dejanite.
Notiunile de legatura chimica si vaknta au aparut cu mult inainte de a se confirma experimental si teoretic complexitatea structurii atomului. Astazi se stie ca numai gazele nobile si metalele in stare de vapori exista sub forma de atomi liberi, care se comporta ca sfere elastice si nu interactioneaza in timp ce se deplaseaza dezordonat intr-un anumit spatiu.
Notiunea de molecula (grup, grupare, in limba latina) a fost introdusa de Avogadro (1811) pentru a explica legile combinatiilor chimice in stare gazoasa si ulterior a fost extinsa si asupra combinatiilor in stare lichida si solida.
Notiunea de molecula isi pastreaza semnificatia stricta doar la starea gazoasa, unde, intr-adevar, reprezinta o entitate fizica de sine statatoare. In lichide si mai ales in solide, individualitatea moleculei se pierde datorita interactiilor intermoleculare si pentru aceste stari, formula bruta a unei substante reprezinta in primul rand raportul de combinare al atomilor.
Capacitatea atomilor de a se combina si de a stabili legaturi chimice a fost recunoscuta inca din perioada clasica a chimiei, iar conceptele asupra acestor legaturi a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei ca stiinta, inregistrandu-se cateva etape istorice distincte. Prima teorie asupra legaturii chimice a fost introdusa de Berzelius (1819, teoria dualista bazata pe atractii interatomice electrostatice). "
24.42Lei
24.42Lei
Primești 24 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Lucrarea Chimie anorganica, este elaborata in doua volume: Chimie anorganica - Structura atomului. Legatura chimica si Chimie anorganica - Chimia sistematica a elementelor tipice.
Volumul I al lucrarii Chimie anorganica isi propune sa fie un suport de curs util in insusirea unor notiuni fundamentale ale acestei discipline (configuratia electronica a elementelor, corelatiile configuratie electronica si pozitie in sistemul periodic, configuratie electronica si proprietati fizico-chimice, configuratie electronica si legaturi chimice etc.). Aceste notiuni, prezentate riguros si accesibil, sunt absolut necesare pentru intelegerea corecta a chimiei clasice si moderne a elementelor si compusilor formati de acestea.
Exercitiile si problemele introduse in fiecare dintre cele doua volume au rolul de a angaja activ studentul, oferindu-i adeseori o tema de documentatie sau un subiect de gandire, in scopul consolidarii cunostintelor de chimie.
Fragment:
"3. LEGATURA CHIMICA
3.1. Introducere. Tipuri de legaturi
Legaturile chimice reprezinta forte atractive care se manifesta intre diferita atomi, pe care ii leaga in anumite entitati (molecule, ioni, radicali) cu caracteristici bine dejanite.
Notiunile de legatura chimica si vaknta au aparut cu mult inainte de a se confirma experimental si teoretic complexitatea structurii atomului. Astazi se stie ca numai gazele nobile si metalele in stare de vapori exista sub forma de atomi liberi, care se comporta ca sfere elastice si nu interactioneaza in timp ce se deplaseaza dezordonat intr-un anumit spatiu.
Notiunea de molecula (grup, grupare, in limba latina) a fost introdusa de Avogadro (1811) pentru a explica legile combinatiilor chimice in stare gazoasa si ulterior a fost extinsa si asupra combinatiilor in stare lichida si solida.
Notiunea de molecula isi pastreaza semnificatia stricta doar la starea gazoasa, unde, intr-adevar, reprezinta o entitate fizica de sine statatoare. In lichide si mai ales in solide, individualitatea moleculei se pierde datorita interactiilor intermoleculare si pentru aceste stari, formula bruta a unei substante reprezinta in primul rand raportul de combinare al atomilor.
Capacitatea atomilor de a se combina si de a stabili legaturi chimice a fost recunoscuta inca din perioada clasica a chimiei, iar conceptele asupra acestor legaturi a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei ca stiinta, inregistrandu-se cateva etape istorice distincte. Prima teorie asupra legaturii chimice a fost introdusa de Berzelius (1819, teoria dualista bazata pe atractii interatomice electrostatice). "
Volumul I al lucrarii Chimie anorganica isi propune sa fie un suport de curs util in insusirea unor notiuni fundamentale ale acestei discipline (configuratia electronica a elementelor, corelatiile configuratie electronica si pozitie in sistemul periodic, configuratie electronica si proprietati fizico-chimice, configuratie electronica si legaturi chimice etc.). Aceste notiuni, prezentate riguros si accesibil, sunt absolut necesare pentru intelegerea corecta a chimiei clasice si moderne a elementelor si compusilor formati de acestea.
Exercitiile si problemele introduse in fiecare dintre cele doua volume au rolul de a angaja activ studentul, oferindu-i adeseori o tema de documentatie sau un subiect de gandire, in scopul consolidarii cunostintelor de chimie.
Fragment:
"3. LEGATURA CHIMICA
3.1. Introducere. Tipuri de legaturi
Legaturile chimice reprezinta forte atractive care se manifesta intre diferita atomi, pe care ii leaga in anumite entitati (molecule, ioni, radicali) cu caracteristici bine dejanite.
Notiunile de legatura chimica si vaknta au aparut cu mult inainte de a se confirma experimental si teoretic complexitatea structurii atomului. Astazi se stie ca numai gazele nobile si metalele in stare de vapori exista sub forma de atomi liberi, care se comporta ca sfere elastice si nu interactioneaza in timp ce se deplaseaza dezordonat intr-un anumit spatiu.
Notiunea de molecula (grup, grupare, in limba latina) a fost introdusa de Avogadro (1811) pentru a explica legile combinatiilor chimice in stare gazoasa si ulterior a fost extinsa si asupra combinatiilor in stare lichida si solida.
Notiunea de molecula isi pastreaza semnificatia stricta doar la starea gazoasa, unde, intr-adevar, reprezinta o entitate fizica de sine statatoare. In lichide si mai ales in solide, individualitatea moleculei se pierde datorita interactiilor intermoleculare si pentru aceste stari, formula bruta a unei substante reprezinta in primul rand raportul de combinare al atomilor.
Capacitatea atomilor de a se combina si de a stabili legaturi chimice a fost recunoscuta inca din perioada clasica a chimiei, iar conceptele asupra acestor legaturi a evoluat paralel cu dezvoltarea chimiei ca stiinta, inregistrandu-se cateva etape istorice distincte. Prima teorie asupra legaturii chimice a fost introdusa de Berzelius (1819, teoria dualista bazata pe atractii interatomice electrostatice). "
Detaliile produsului
