Monografia Contestația în anulare și revizuirea, apărută în anul 2013, în colecția coordonată de dna Evelina Oprina, reunind comentariile asupra Codului de procedură civilă, a vizat forma inițială a acestuia, prezentând transformările aduse în raport cu reglementarea anterioară, modul în care dezlegările jurisprudențiale elaborate sub imperiul Codului de la 1865 puteau fi aplicate față de noua reglementare și soluții pentru interpretarea dispozițiilor noi.
În perioada de aproximativ 13 ani de aplicare a Codului de procedură civilă au intervenit modificări ale acestuia, pentru materia în discuție fiind relevante Legea nr. 310/2018 și Legea nr. 140/2022, care au implementat și deciziile Curții Constituționale, respectiv pe cele obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au marcat unele lămuriri necesare în privința acestor căi de atac. Legea nr. 173/2022 pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a determinat introducerea unui nou caz de revizuire. Jurisprudența, la rândul său, s-a dezvoltat, a evoluat, a încercat să se cristalizeze, chiar dacă unele aspecte au rămas în continuare în discuție. Doctrina a urmărit să clarifice unele deficiențe de reglementare, diferite opinii exprimate asupra unor aspecte spinoase fiind emise după aplicarea concretă în practică a dispozițiilor normative noi.
Toate acestea au determinat necesitatea adaptării și revizuirii materialului inițial, pentru a reuni în această ediție soluțiile definitive regăsite în jurisprudența instanțelor de control judiciar, preponderent Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel, cu cele din literatura de specialitate. Sunt prezentate și ipoteze concrete care se pot regăsi în practică, fiind oferite soluții argumentate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale din materia contestației în anulare și a revizuirii, dar și a altor norme din cod sau din alte reglementări cu care acestea se pot afla în legătură.
Pe structura: subiecte, obiect, motive, condiții de exercitare, reguli procedurale pentru soluționarea contestației în anulare și a revizuirii, lucrarea analizează aspectele esențiale ale acestor căi de atac extraordinare de retractare, dar identifică și situații ipotetice sau culese din practică a căror soluție nu se regăsește clar în lege, ceea ce determină nevoia unei interpretări atente și sistematice a textelor aplicabile.
În tratarea contestației în anulare obișnuite este realizată coroborarea cu prevederile din materia citării, pentru a înțelege corect ipoteza art. 503 alin. (1) C. pr. civ. referitoare la nelegala citare. Obiectul contestației în anulare specială, așa cum este regăsit în cod, hotărârile instanțelor de recurs, este lămurit în funcție de fiecare ipoteză prevăzută în art. 503 alin. (2) C. pr. civ. În privința subiectelor care pot declara această cale de atac este discutată problema succesorilor, respectiv a creditorului chirografar, situația fiind diferită după cum aceștia au intrat sau nu în proces anterior. Aplicarea ipotezei de încălcare a normelor referitoare la alcătuirea instanței relevă soluții diferite în practică și se încearcă unele clarificări. Eroarea materială este prezentată în lumina unui număr considerabil de hotărâri judecătorești definitive recente. Este interpretată chestiunea inadmisibilității unei noi contestații în anulare, chiar pentru alte motive. În materia revizuirii, printre altele, este discutat sensul noțiunii de „lucru cerut”, inclusiv în contextul formulării și judecării apelului, iar pentru cazul de revizuire de la pct. 8 este analizat și raportul de autoritate între hotărârea civilă și cea penală. Regulile procedurale sunt tratate prin trimitere frecventă la jurisprudența instanței supreme. În final este analizată revizuirea prevăzută în Legea contenciosului administrativ și cea din Legea nr. 273/2004.
Structura și conținutul analizei realizate asupra celor două căi extraordinare de atac de retractare, ancorate puternic în jurisprudența și doctrina actuale, se pot dovedi de un real folos practicienilor dreptului, dar și studenților, fără a exclude un posibil interes al profanilor dreptului care s-ar găsi în necesitatea de a înțelege cum funcționează aceste instituții procesuale.
