Întrucât nu există deocamdată o traducere în limba română a operei sale fundamentale a lui John Rawls,
A Theory of Justice, prima secțiune cuprinde o selecție de texte semnificative pentru înțelegerea teoriei dreptății ca imparțialitate: rolul și subiectul dreptății, principiile dreptății și natura argumentului în favoarea lor, voalul de ignoranță și poziția originară.
În Secțiunea a doua, dedicată studiilor introductive, Ovidiu Caraiani propune o analiză a conceptului de dreptate ca imparțialitate din perspectiva caracterului său normativist și proceduralist. Onora O’Neill propune o reconstrucție a supozițiilor metodologice folosite de Rawls, care pune accentul pe constructivismul demersului său și pe implicațiile idealizărilor implicit asumate.
Studiul lui Thomas Pogge este o interpretare a dreptății ca imparțialitate din perspectiva criticii lui Robert Nozick. Rex Martin prezintă argumentele în favoarea celor două principii ale dreptății, a principalelor obiecții critice și a soluțiilor pe care le aduce „noua teorie” a dreptății din Political Liberalism. Contribuția lui Catherine Audard este centrată pe rolul conceptului de rațiune publică în fundamentarea consensului politic și pe criticile aduse concepției lui Rawls de post-marxism, comunitarianism, feminism și de către Habermas.