Negoțul este cunoscut ca îndeletnicire din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, el traversând felurite forme și modalități, în funcție de specificitatea relațiilor sociale, nevoilor consumatorilor și producătorilor, transformându-se perpetuu în ceea ce regăsim în epoca contemporană prin diversitate și amplitudine.
Dificultățile activității comerciale, insolvența, cum sunt denumite contemporan, au existat dintotdeauna, fiind o parte neplăcută a comerțului, dată fiind intenția oricărui comerciant de a avea succes în activitatea sa, succes care este sinonim, într-o oarecare măsură, cu rezultatele financiare pozitive obținute.
Insolvența nu reprezintă o noțiune care să prezinte noutate în legislația țării noastre, fiind cunoscute, de-a lungul timpului, diferite reglementări și proceduri ce au fost aplicabile persoanelor care au intrat într-o dificultate privind plata datoriilor lor.
Actuala reglementare, Legea nr.85/2014, definește scopul insolvenței ca fiind instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia. Se observă, așadar, prezența șansei de redresare ca fiind unul dintre scopurile deschiderii procedurii insolvenței.