Desprins din dreptul mediului si afirmat ca un nou domeniu de reglementare si inedita disciplina stiintifica in ultimele decenii, dreptul climei are ca principal "arhitect" Uniunea Europeana, in cadrul careia, ca o rezonanta a evolutiilor din plan international si cu precadere in ultimele decenii, s-a construit un ansamblu reglementar reprezentativ.
In centrul raspunsului global, inclusiv juridic, la provocarile schimbarii climatice - in totalitatea implicatiilor sale - naturale, de tranzitie energetica, civilizationala si de pozitionare geostrategica - s-a aflat Europa, deopotriva ca una dintre regiunile geografice printre primele si cele mai afectate de dereglarile climei si angajata cu titlul de leadership in actiunea generala de combatere a dereglarilor climei. Dintr-o atare perspectiva, Uniunea Europeana s-a manifestat activ, ca pionier si contributor major al procesului de instituire si de reglementare a unei guvernante climatice mondiale, declinata in mod corespunzator in cadre regionale si nationale. Totodata, in continuarea si ca expresie a unei atari atitudini de percepere si abordare a problemei ecoclimatice, la nivel european s-au elaborat si implementat politici, strategii si reglementari pertinente care s-au constituit intr-un veritabil model si reprezinta un adevarat pivot juridico-institutional al actiunii generale vizand atenuarea incalzirii globale. Un punct culminant l-a reprezentat, in acest sens, programul legislativ aferent Green Deal.
In mod obiectiv, un asemenea regim juridic privind clima apare, se constituie si se aplica din perspectiva actionala, precum un complex normativ global, de interfata a planurilor national, regional (unional-european) si international, ca parte inseparabila a reactiei juridice adecvate la o problema planetara, precum este cea a schimbarii climatice. In acest sens, orice analiza pertinenta a dreptului climei nu poate ignora si nici nu poate sa nu marcheze preponderenta sa europeana. Dupa cum si orice abordare a dreptului UE al climei nu poate avea loc fara sa implice ca ratiune si prezentarea puternicelor si substantialelor interactiuni cu dimensiunea de drept international a regimului climatic.
Asa stand lucrurile, in viziunea lucrarii de fata si a autorului sau, un drept UE al climei este, prin forta realitatilor, si un drept international si, respectiv, o transpunere a primului in dreptul intern, in cadrul unui stat membru, in cazul de fata al Romaniei.
Lucrarea este structurata in sase capitole, care contureaza treptat cadrul juridic si politic al actiunii impotriva schimbarilor climatice. Primul capitol ofera o introducere tehnico-stiintifica si surprinde provocarile juridice generate de incalzirea globala, in timp ce al doilea capitol trateaza regimul international fondator (Conventia-cadru, Protocolul de la Kyoto) si subliniaza rolul de pionier al UE in acest domeniu. Al treilea capitol analizeaza Acordul de la Paris, precum si evolutiile post-2015 in cadrul Conferintelor Partilor (COP), iar al patrulea capitol examineaza obligatiile statelor la nivel international si european, inclusiv protectia drepturilor omului in contextul schimbarilor climatice. Capitolul cinci prezinta in detaliu Dreptul Uniunii Europene al climei – de la masurile initiale, pana la Pactul Verde si la noul design legislativ, iar in final, capitolul sase evidentiaza transpunerea acestor prevederi in dreptul roman, cu accent pe reglementarile existente si nevoia unei legi generale a climei.
Lucrarea asigura o intelegere cuprinzatoare a Dreptului UE al climei, incepand de la fundamentele stiintifice si internationale ale schimbarii climatice, pana la cele mai recente politici si reglementari europene. Autorul abordeaza intr-o maniera structurata atat aspectele globale, cat si implicatiile practice pentru Romania, oferind o analiza aprofundata, dar accesibila.
Cartea se adreseaza in primul rand practicienilor din domeniul juridic, inclusiv avocati, magistrati si consilieri juridici, care doresc sa inteleaga mecanismele, obligatiile si instrumentele juridice legate de combaterea schimbarilor climatice la nivel european si international. In egala masura, prezinta interes pentru cercetatorii si studentii din domeniul dreptului, al studiilor europene si al stiintelor politice, oferind o baza solida pentru studiu si analiza academica. Totodata, lucrarea poate fi utila specialistilor din institutiile publice, organizatiilor neguvernamentale de mediu, sectorului privat implicat in tranzitia energetica, precum si factorilor de decizie politica, care pot gasi in aceste pagini o sinteza valoroasa a normelor si politicilor relevante in materie de clima.
