Un ofiţer român muscelean - Aurel State - luptă ca voluntar pe frontul estic împotriva bolşevicilor, este pentru 12 ani prizonier în lagărele ruseşti si este închis alți 6 ani de autoritățile comuniste din România.

 

Alături de cel care a scris-o, această carte si-a indurat propria prigoană. Aurel State a scris-o asumînd, în mod conștient, riscul de a-și pierde din nou relativa libertate de după 1964 („însăilată în cîţiva ani din noua existență cu primejdia continuă de a-mi pierde şi acel soi de libertate“). Apoi i-a încredințat-o încercatului și apropiatului său prieten, scriitorul Marcel Petrișor. Acesta i-a „trecut“ cartea, desigur pe ascuns, lui Cezar Ivănescu, din mîna căruia a ajuns la Marin Preda, directorul de-atunci al Editurii Cartea Românească.

 

Își va fi făcut Aurel State iluzia că în comunism poate fi publicată o carte care prezintă războiul împotriva URSS dintr-o perspectivă complet opusă punctului de vedere oficial al atotputernicului Partid Comunist Român? Probabil că nu. Sîntem înclinați să credem că lucrarea a ajuns în mîinile lui Marin Preda fiindcă, după obiceiul său, Aurel State făcea cu orice risc tot ceea ce îi stătea în putință pentru a-și duce la îndeplinire un angajament luat față de sine: Drumul crucii era o astfel de făgăduință, făcută însă nu doar sieși, ci și tovarășilor săi de suferință care își sfîrșiseră zilele în prigoana comunistă. - Anca Crivăț

 

Aurel State, interogat brutal de satrapul Gheorghe Enoiu, s-a aruncat, în plină anchetă, de la ultimul etaj al clădirii arestului din fosta stradă Uranus. Dar un înger îi cenzură saltul şi căzu în patru labe, ca o felină! „Am vrut să sar în gol, dar m-am împiedicat de aripa unui înger“, spunea. După opt luni de comă, cu 120 de fracturi în tot corpul, cu şuruburi şi plăci metalice pe sub piele, omul continuă să înfrunte istoria; frînt a fost, dar în-frînt niciodată! Abia în 1964 ieşi din bezna temniţelor, fără nici o pată pe suflet. - Marcel Petrișor, Răzvan Codrescu