Care este tema centrală a publicației "Igloo 230"?
Publicația explorează spațiul muzeal recent, analizând transformările, hibridizările și metamorfozele acestuia. Se concentrează pe noi abordări în designul muzeal, adaptabilitate și sustenabilitate.
Igloo 230. Spațiul muzeal recent. Transformări, hibridizări, metamorfoze. Februarie-martie 2026
Igloo 230. Spațiul muzeal recent. Transformări, hibridizări, metamorfoze. Februarie-martie 2026
Igloo 230 este un număr despre transformare: a muzeelor, a orașelor, a patrimoniului și a practicilor contemporane de arhitectură și design. Este un număr care privește spațiile construite nu ca forme fixe, ci ca procese deschise, în continuă negociere cu timpul, memoria și comunitatea.
Dosarul noului număr propune o sinteză a modului în care instituția muzeală se reinventează astăzi. Spațiul muzeal și-a recăpătat din ce în ce mai mult dimensiunea proteică, punând sub semnul întrebării formele consacrate, conservatoare ale acestei instituții.
În ultimii ani, muzeul a început să se comporte ca o instituție fertilă. Nu mai trăiește dintr-o expoziție „permanentă”, așezată ca un canon pe perete, ci din rotație, din infrastructură și dintr-o funcție socială tot mai prezentă. În interior, raportul dintre tezaurizare, conservare și expunere se rearanjează: depozitul iese la vedere, curatorii compun și recompun discursuri culturale, restaurarea devine spectacol, iar arhiva își cere dreptul la public. În același timp, muzeul se hibridizează: se lipește de bibliotecă, de educație, de piața urbană, împrumută din logica mall-ului, apoi se întoarce împotriva ei, încercând să recupereze atenția.
Dosarul Spațiul muzeal recent. Transformări, hibridizări, metamorfoze aduce exemple internaționale relevante, semnate de arhitecți de prestigiu, și debutează cu un eseu semnat de Augustin Ioan, Transformers: muzeele azi. Urmărește apoi noile tipologii hibride și scenariile radicale de funcționare, într-un exercițiu de a înțelege și ilustra noile mecanisme ale relației dintre arhitectură și muzeu privit ca spațiu de conservare și comunicare a patrimoniului: viitorul conversiei la Fondation Cartier (proiect Ateliers Jean Nouvel), gestionarea la vedere a colecțiilor la V&A East Storehouse (proiect Diller Scofidio + Renfro), muzeul care refuză să fie clădire în cazul Calder Gardens (Herzog & de Meuron și Piet Oudolf) sau Taichung Museumbrary (un proiect SANAA), unde biblioteca și muzeul se contopesc într-o infrastructură culturală nouă. Arhitectura devine instrument narativ în Fenix (semnat MAD), un muzeu dedicat migrației, iar istoria explorării capătă o dimensiune sensibilă și specifică în Muzeul Schiului din Oslo (un proiect Snøhetta).
Sumarul este completat de rubricile despre arhitectură, design, patrimoniu și spațiu public din România. Rubrica de proiecte internaționale deschide perspectiva către arhitectura contemporană a vecinilor - acest număr aruncând o privire la sud, în Bulgaria.
Descrierea produsului
Igloo 230 este un număr despre transformare: a muzeelor, a orașelor, a patrimoniului și a practicilor contemporane de arhitectură și design. Este un număr care privește spațiile construite nu ca forme fixe, ci ca procese deschise, în continuă negociere cu timpul, memoria și comunitatea.
Dosarul noului număr propune o sinteză a modului în care instituția muzeală se reinventează astăzi. Spațiul muzeal și-a recăpătat din ce în ce mai mult dimensiunea proteică, punând sub semnul întrebării formele consacrate, conservatoare ale acestei instituții.
În ultimii ani, muzeul a început să se comporte ca o instituție fertilă. Nu mai trăiește dintr-o expoziție „permanentă”, așezată ca un canon pe perete, ci din rotație, din infrastructură și dintr-o funcție socială tot mai prezentă. În interior, raportul dintre tezaurizare, conservare și expunere se rearanjează: depozitul iese la vedere, curatorii compun și recompun discursuri culturale, restaurarea devine spectacol, iar arhiva își cere dreptul la public. În același timp, muzeul se hibridizează: se lipește de bibliotecă, de educație, de piața urbană, împrumută din logica mall-ului, apoi se întoarce împotriva ei, încercând să recupereze atenția.
Dosarul Spațiul muzeal recent. Transformări, hibridizări, metamorfoze aduce exemple internaționale relevante, semnate de arhitecți de prestigiu, și debutează cu un eseu semnat de Augustin Ioan, Transformers: muzeele azi. Urmărește apoi noile tipologii hibride și scenariile radicale de funcționare, într-un exercițiu de a înțelege și ilustra noile mecanisme ale relației dintre arhitectură și muzeu privit ca spațiu de conservare și comunicare a patrimoniului: viitorul conversiei la Fondation Cartier (proiect Ateliers Jean Nouvel), gestionarea la vedere a colecțiilor la V&A East Storehouse (proiect Diller Scofidio + Renfro), muzeul care refuză să fie clădire în cazul Calder Gardens (Herzog & de Meuron și Piet Oudolf) sau Taichung Museumbrary (un proiect SANAA), unde biblioteca și muzeul se contopesc într-o infrastructură culturală nouă. Arhitectura devine instrument narativ în Fenix (semnat MAD), un muzeu dedicat migrației, iar istoria explorării capătă o dimensiune sensibilă și specifică în Muzeul Schiului din Oslo (un proiect Snøhetta).
Sumarul este completat de rubricile despre arhitectură, design, patrimoniu și spațiu public din România. Rubrica de proiecte internaționale deschide perspectiva către arhitectura contemporană a vecinilor - acest număr aruncând o privire la sud, în Bulgaria.
Detaliile produsului
