Imponderabil. Jurnal spre capatul noptii

Imponderabil nu este o carte liniara, dar nici circulara, nu iubeste ordinea si rejecteaza haosul. Puzderii de margele colorate de portelan sint prinse in pinza de sac a povestirilor de fond. Mobilul se metamorfozeaza continuu, pentru a transcende, in final, parerile de opinie.

Am convingerea ca voi recepta o dirza rezistenta la ideile credintei. Din nefericire, din ce observ de-a lungul comentariilor facute prin subsolul diferitelor publicatii din tara, cit si din confesiunile lor directe, romanii au prins sa alunece ametitor pe toboganul ateismului dezlantuit. Ceausescu continua sa fie razbunat de istorie, roata comunismului n-a incetat sa se invirta, roadele dementei se coc in tot soiul de saramuri.

Probabil ca va scapa cititorului de divertisment, ma simt obligat sa atrag atentia: in paralel cu metamorfozarea lucrarii, cit si, probabil, a autorului, filonul principal care strabate opera este devenirea omului, dintr-un animal bicisnic, sperios, nebun si incoerent, in fiara suprema aflata la celalalt capat al spectrului. O fiara capabila de extremele puterii de judecata si ale emotivitatii generale, care va incheia si va regenera lumea. Fiara – o spun cu tot respectul de care un ratacit este capabil – fara de care nimic din toate acestea n-ar fi fost cu putinta. - Liviu Cangeopol