Intamplari cu Pacala
Seara, iata ca se intoarce vaca de la pasune. Fratii asteptau fiecare in fata ocolului sau. Cei doi mai mari radeau de prostia lui Pacala, care nu-si daduse osteneala sa faca un ocol mai de Doamne-ajuta, si erau incredintati ca vaca o sa se opreasca la unul dintre ei. Dar vezi ca animalul, cum veni si dete cu ochii de ramurile si frunzele verzi ale ocolului lui Pacala, trecu pe langa celelalte doua fara sa se opreasca si se duse drept la ocolul fratelui mai mic, unde incepu sa manance frunze tinere.
Fratii cei mari, sa crape de necaz si alta nu. Dar n-avura incotro, si trebuira sa-i lase vaca lui Pacala, caci asa le fusese invoiala. Si asa, vaca ramase in stapanirea fratelui mai mic.Fragment:
" Pacala le canta oilor din cimpoi
Vazand popa ca nu e de glumit cu Pacala, hotari sa-l tina cat mai putin pe langa casa. Asa ca il trimise cu oile la pascut. Pe camp, Pacala se aseza la umbra unui copac si, ca sa-i treaca de urat, umfla cimpoiul si incepu sa cante. Dar nu mica-i fu mirarea cand vazu ca oile toate se strang in jurul lui si incep sa joace de parca erau apucate de streche. Tacu Pacala din cimpoi, se oprira si oile; incepu Pacala iar sa cante, se pornira si oile pe jucat. Acum isi dete seama Pacala ca cimpoiul lui are dar, si se inveseli foarte in gandul lui. Dar cum nu stia tocmai bine sa cante din cimpoi, canta intruna, pana seara, ca sa invete, iar oile jucara si ele mereu, uitand sa mai pasca. Seara, cand se intoarsera acasa, popa vazu ca oile sunt nemancate si ostenite si il intreba pe Pacala ce s-a intamplat.
— Nimic, parinte, dar vezi ca oile, in loc sa pasca, au sarit si s-au zbenguit intruna. Popa, ca sa se incredinteze ca nu-s bolnave, le baga in tarc si le dete fan. Oile, cand vazura fanul, se repezira si mancara cu lacomie. Popii ii veni inima la loc.
A doua zi, oile se intoarsera tot trudite si nemancate, si popa incepu sa se ingrijoreze.
— Maine — isi zise el — am sa ma iau dupa Pacala, sa vad ce face el si cum paste oile, de le lasa nemancate.
Cum zise, asa facu. Se lua binisor dupa Pacala si se ascunse in niste maracini, ca sa vada ce face blestematul de cioban. insa Pacala simtise ca popa se tine dupa el, dar se facu ca nu baga de seama. Trase cu coada ochiului si-l vazu pitit intre maracini.
Las' ca-ti arat eu tie, popo, se gandi el, si lncepu sa cante din cimpoi. Cum incepu sa cante, cum incepura oile sa sara si sa joace.
— Mare dracovenie si asta, isi zise in gand popa. Dar n-apuca bine sa ispraveasca vorba, ca simti cum i se salta picioarele de la pamant si incepe si el sa joace. Sarea si juca bietul popa, de duduia pamantul sub picioarele lui. Cata el sa se opreasca, incerca sa se tina cu mainile de niste tufe de porumbar, dar degeaba. "
10.47Lei
10.47Lei
Primești 10 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Seara, iata ca se intoarce vaca de la pasune. Fratii asteptau fiecare in fata ocolului sau. Cei doi mai mari radeau de prostia lui Pacala, care nu-si daduse osteneala sa faca un ocol mai de Doamne-ajuta, si erau incredintati ca vaca o sa se opreasca la unul dintre ei. Dar vezi ca animalul, cum veni si dete cu ochii de ramurile si frunzele verzi ale ocolului lui Pacala, trecu pe langa celelalte doua fara sa se opreasca si se duse drept la ocolul fratelui mai mic, unde incepu sa manance frunze tinere.
Fratii cei mari, sa crape de necaz si alta nu. Dar n-avura incotro, si trebuira sa-i lase vaca lui Pacala, caci asa le fusese invoiala. Si asa, vaca ramase in stapanirea fratelui mai mic.Fragment:
" Pacala le canta oilor din cimpoi
Vazand popa ca nu e de glumit cu Pacala, hotari sa-l tina cat mai putin pe langa casa. Asa ca il trimise cu oile la pascut. Pe camp, Pacala se aseza la umbra unui copac si, ca sa-i treaca de urat, umfla cimpoiul si incepu sa cante. Dar nu mica-i fu mirarea cand vazu ca oile toate se strang in jurul lui si incep sa joace de parca erau apucate de streche. Tacu Pacala din cimpoi, se oprira si oile; incepu Pacala iar sa cante, se pornira si oile pe jucat. Acum isi dete seama Pacala ca cimpoiul lui are dar, si se inveseli foarte in gandul lui. Dar cum nu stia tocmai bine sa cante din cimpoi, canta intruna, pana seara, ca sa invete, iar oile jucara si ele mereu, uitand sa mai pasca. Seara, cand se intoarsera acasa, popa vazu ca oile sunt nemancate si ostenite si il intreba pe Pacala ce s-a intamplat.
— Nimic, parinte, dar vezi ca oile, in loc sa pasca, au sarit si s-au zbenguit intruna. Popa, ca sa se incredinteze ca nu-s bolnave, le baga in tarc si le dete fan. Oile, cand vazura fanul, se repezira si mancara cu lacomie. Popii ii veni inima la loc.
A doua zi, oile se intoarsera tot trudite si nemancate, si popa incepu sa se ingrijoreze.
— Maine — isi zise el — am sa ma iau dupa Pacala, sa vad ce face el si cum paste oile, de le lasa nemancate.
Cum zise, asa facu. Se lua binisor dupa Pacala si se ascunse in niste maracini, ca sa vada ce face blestematul de cioban. insa Pacala simtise ca popa se tine dupa el, dar se facu ca nu baga de seama. Trase cu coada ochiului si-l vazu pitit intre maracini.
Las' ca-ti arat eu tie, popo, se gandi el, si lncepu sa cante din cimpoi. Cum incepu sa cante, cum incepura oile sa sara si sa joace.
— Mare dracovenie si asta, isi zise in gand popa. Dar n-apuca bine sa ispraveasca vorba, ca simti cum i se salta picioarele de la pamant si incepe si el sa joace. Sarea si juca bietul popa, de duduia pamantul sub picioarele lui. Cata el sa se opreasca, incerca sa se tina cu mainile de niste tufe de porumbar, dar degeaba. "
Detaliile produsului
